Reprezentanții Curții de Conturi susțin că nu știu nimic despre această investigație. Context.ro a consultat documente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în derularea proiectului investigat acum de EPPO. Zeci de mii de euro Proiectul CCR – SAI pentru cetăţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru “modernizarea, standardizarea şi transparentizarea” instituției. „Putem confirma că avem o anchetă (în acest stadiu, „in rem”)”, a transmis EPPO la cererea Context.ro, în timp ce reprezentanții Curții de Conturi susțin că instituția “nu deține informații” cu privire la investigația Parchetului European. G4Media a scris în decembrie 2023 că sindicatul angajaților Curții de Conturi a anunțat existența dosarului penal. Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29.000 de euro pe materiale promoționale și peste 52.000 de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului. Un rol important în derularea acestui proiect l-a avut chiar șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc. În 2019, el a fost cel care a numit echipa de management a proiectului. Potrivit documentului, cei 11 angajați ai Curții de Conturi au primit și bani în plus pentru că făceau parte din această echipă de implementare. Ordinul semnat de Mihai Busuioc Banca Mondială a asigurat servicii de consultanță pentru proiectul “SAI pentru cetățean” al Curții de Conturi, instituția care are un rol principal în verificarea cheltuirii fondurilor europene din PNRR. Context.ro a arătat într-un material anterior că Banca Mondială a oferit consultanță și pentru elaborarea PNRR și că va putea factura servicii de consultanță plătite din acest fond european. Ca parte din procesul de reformă instituţională început odată cu proiectul anchetat acum de EPPO, la începutul anului trecut, Plenul Curții de Conturi a României a aprobat noul regulament privind activitatea de audit public extern, prin care, practic, au fost reduse atribuțiile instituției. Noul regulament prevede că Plenul Curții de Conturi poate dispune completarea sau refacerea proiectului raportului de audit sau reefectuarea misiunii de audit. Totodată, rapoartele de audit ale Curții de Conturi nu mai constituie acte administrative, ci doar vor cuprinde recomandări. Adică, Curtea de Conturi nu va mai emite deciziile în care erau cuprinse măsurile dispuse în sarcina conducerii entității auditate. Potrivit noilor dispoziţii, Curtea de Conturi nu mai are obligaţia de a realiza verificarea tuturor conturilor înainte de împlinirea termenelor de prescripţie, iar Plenul Curții de Conturi stabilește conturile care sunt supuse auditului financiar în baza limitelor valorice minime și a altor criterii. În opinia Sindicatului Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), aceasta “creează posibilitatea unor verificări selective ale instituţiilor ce fac obiectul auditului Curţii de Conturi”. SNAPER a atras atenția că unele dintre modificări erau parte din proiectul de modificare a Legii de reorganizare și funcționare a Curții de Conturi, care a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională a României, în 2020. Modificările regulamentului au fost criticate și de europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, care a cerut Comisiei Europene să precizeze dacă, după ce Curtea de Conturi a României și-a diminuat atribuțiile, există riscul ca fraudele cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cu fondurile de coeziune să nu mai poată fi prevenite. Și europarlamentarul Alin Mituța a sesizat CE în legătură cu limitarea atribuțiilor Curții de Conturi, despre care afirma că „afectează verificarea cheltuirii banilor publici, inclusiv a fondurilor europene”. (A.N.)
Taxa pe boală, așa cum a fost numită anul trecut obligativitatea de a plăti CASS pe anumite concedii medicale, a fost reintrodusă prin noul program de guvernare 2025 – 2028, de data aceasta pentru toate certificatele, excepțiile de la plată fiind eliminate în totalitate. În prezent, doar 6,3 milioane de români contribuie, în timp ce peste 16,6 milioane beneficiază de servicii, scrie Adevărul. Fictive Guvernul vrea să echilibreze acest raport,
.
România are un nou Guvern – rezultatul unui efort colectiv, nu al unui singur partid, și un pas necesar într-un moment în care românii cer echilibru, decizii clare și soluții corecte. PSD nu a căutat și nu caută puterea cu orice preț. Dar nici nu a stat deoparte atunci când stabilitatea țării a fost pusă în joc. Am ales să fim parte a unei soluții pentru România – nu pentru
.
Numărul angajaților din administrația centrală ar urma să fie redus cu 20%, prevede un draft al Programului de guvernare, analizat de Profit.ro. Ministerul Educației Având în vedere că în prezent sunt 837.000 de posturi ocupate în administrația centrală, ar rezulta că viitorul guvern vrea să scape de circa 167.000 de bugetari, deși circa 680.600 de angajați sunt în Educație, Sănătate, Poliție, Jandarmerie și Armată. De asemenea, programul de guvernare prevede
.
Ministrul propus la Dezvoltare, Cseke Attila, a declarat că vor propune desfiinţarea funcţiei de viceprimar la unităţile administrativ-teritoriale sub 1.500 de locuitori, iar la sporul pentru fonduri europene, este nevoie de un sistem mai flexibil, bazat pe performanţa funcţionarului. Ministrul propus la portofoliul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat după audierea din comisii că sunt anumite indemnizaţii şi sporuri care necesită să fie reanalizate. Performanța „Sunt două astfel de sporuri pe
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.
