3 obiceiuri mentale care îți afectează inteligența, conform unui psiholog
Cercetările sugerează că anumite obiceiuri mentale cotidiene, considerate productive, pot eroda capacitățile cognitive de care depindem cel mai mult. Acesta este cazul multitasking-ului, consumului pasiv de informații și preferinței pentru ușurință în procesarea informațiilor, conform forbes.com.
👉 Impactul multitasking-ului asupra performanței cognitive
Trăim într-o epocă în care informația este mai accesibilă ca niciodată, dar plângerile legate de memorie slabă, dificultăți de concentrare și oboseală mentală sunt mai frecvente ca niciodată. Explicația pentru aceste fenomene nu se află doar în ceea ce consumăm, ci și în modul în care obiceiurile zilnice ne antrenează creierul. Un grup tot mai mare de cercetări în psihologia cognitivă și neuroștiință sugerează că anumite modele mentale, ce par a fi ordinare, pot afecta capacitățile cognitive esențiale.
👉 Obiceiuri nocive în consumul de informații și procesarea lor
Există o credință persistentă că multitasking-ul este un semn al unei minți eficiente. Însă cercetările sugerează contrariul. Creierul nu procesează două sarcini dificile simultan, ci trece rapid între ele, iar fiecare schimbare implică un cost de atenție. Tasks-ul lăsat în urmă continuă să concureze pentru atenția noastră, ceea ce duce la un fel de statică mentală perpetuă. O revizuire din 2018 a cercetărilor despre multitasking-ul media a arătat că cei care se implică în multitasking media intens au performanțe cognitive mai slabe, inclusiv în memorie de lucru și atenție susținută.
Un studiu din 2014 a arătat că persoanele cu un scor înalt pe indexul de multitasking media aveau o densitate mai mică a materiei cenușii în cortexul cingulat anterior, o zonă importantă pentru controlul cognitiv și reglementarea atenției. Este de remarcat faptul că această descoperire este independentă de trăsăturile de personalitate și sugerează o legătură importantă între obiceiurile de multitasking și structura creierului.
Un alt aspect îngrijorător este că multitaskerii cei mai activi sunt adesea inconștienți de declinul propriilor performanțe. Aceste obiceiuri nu sunt doar despre performanță, ci despre modul în care ne angajăm cu informațiile. Mediul modern de conținut este conceput pentru un consum ușor, iar rezultatul este că este posibil să petrecem ore consumând informații fără a face aproape nicio gândire reală.
O revizuire din 2023 a arătat că expunerea la conținutul curatoriat algoritmic a fost asociată cu abilități reduse de evaluare critică a informațiilor. Trecerea la consumul activ de conținut, care implică formarea propriilor opinii înainte de a căuta informații externe, poate îmbunătăți semnificativ capacitatea cognitivă.
👉 Importanța efortului în procesul de învățare
Preferința pentru calea cea mai ușoară de a înțelege informații este un alt obicei nociv. Studiile sugerează că dificultățile dorite – condițiile care fac ca învățarea să pară mai grea pe moment – pot produce cunoștințe mai puternice și durabile. Așadar, alegerea de a forma o opinie sau a rezista tentației de a căuta imediat un răspuns poate fi benefică pe termen lung.
A face eforturi suplimentare de a înțelege conceptele poate să nu pară atractiv, dar aceste „fricțiuni” sunt necesare pentru ca mintea să construiască capacități durabile. Este important de menționat că aceste obiceiuri nu indică o daună ireversibilă a creierului.
Creierul este plastic, iar obiceiurile învățate pot fi dezvățate. Este nevoie de calitatea atenției pe care o practicăm în fiecare zi pentru a ne îmbunătăți inteligența – prin modul în care ne angajăm cu informațiile.
