Salarii uriașe la vârful companiilor energetice de stat din România

Salarii uriașe la vârful companiilor energetice de stat din România

Recent, atenția publicului s-a concentrat asupra sectorului energetic din România, în urma unor penuri de curent și a faptului că țara a început să importe energie la prețuri foarte mari, din cauza nivelului scăzut de producție.

În această situație, foarte discutabile sunt lefurile mari pe care le primesc directorii unor importante companii de stat. Libertatea analizează salariile a trei astfel de companii: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Transelectrica.

La Hidroelectrica, compania de stat cu cea mai mare capacitate de producție de energie electrică, directorul general Karoly Borbely se bucură de un salariu impresionant. Acesta a câștigat, anul trecut, 44.000 lei net pentru activitatea sa în Consiliul de Supraveghere și 72.000 lei net în calitate de director general. Conform contractului său de mandat, indemnizația fixă lunară se ridică la 38.462 lei, la care se adaugă o componentă variabilă în funcție de performanțele companiei. Membrii Consiliului de Supraveghere primesc o indemnizație fixă de 13.350 lei pe lună, plus partea variabilă.

În ceea ce privește Nuclearelectrica, unde statul român deține 82% din acțiuni, Cosmin Ghita, directorul general numit pe 12 februarie 2023, a încasat aproximativ 76.000 lei pe lună, în total 840.965 lei în cele 11 luni de activitate. Teodor Minodor Chirica, președintele Consiliului de Administrație, a câștigat o medie de 16.700 lei pe lună anul trecut. Plata lor este structurată pe o indemnizație fixă și una variabilă, conform politicilor de remunerare stabilite de adunarea generală a acționarilor.

La Transelectrica, Stefanita Munteanu, director pe o perioadă limitată, a primit anul trecut suma de 427.595 lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de circa 60.000 lei pentru cele 7 luni din 2023. De asemenea, un membru al Consiliului de Supraveghere a câștigat aproximativ 10.500 lei pe lună. Munteanu a mai primit și alte sume de la stat în 2023, incluzând 136.815 lei de la Transgaz și 41.014 lei de la Ministerul Agriculturii.

Aceste informații ridică întrebări despre eficiența sistemului energetic și despre nivelul lefurilor în contextul problemelor actuale cu alimentarea cu energie.