Comisia de la Veneția: Anularea alegerilor prezidențiale în România trebuie să se bazeze pe dovezi clare

Comisia de la Veneția: Anularea alegerilor prezidențiale în România trebuie să se bazeze pe dovezi clare

Comisia de la Veneția a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale nu ar trebui să se fundamenteze exclusiv pe informații clasificate. În raportul său referitor la acest subiect, Comisia a insistat că astfel de decizii trebuie să fie susținute de dovezi clare care să indice încălcările legii.

Potrivit raportului, este foarte dificil să se dovedească neregulile legale prin campanii online și rețele de socializare. Prin urmare, deciziile luate în această privință ar trebui să fie bine motivate și transparente. Comisia a menționat că informațiile clasificate pot fi folosite doar ca elemente de context, subliniind că acest lucru nu asigură transparența și verificabilitatea necesare.

În plus, Comisia de la Veneția a subliniat că deciziile trebuie luate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și nu doar pe baza suspiciunilor. Raportul oferă mai multe recomandări, printre care:

A. Anularea rezultatelor alegerilor ar trebui să fie decizia celui mai înalt organism electoral, iar aceste hotărâri ar trebui să fie supuse revizuirii de către cele mai înalte instanțe judecătorești, cum ar fi Curtea Constituțională sau o instanță electorală specializată.

B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui limitată la circumstanțe excepționale, clar reglementate.

C. Anularea parțială sau totală a alegerilor ar trebui să fie permisă doar în situații foarte excepționale, ca ultimă soluție, și numai dacă neregulile pot influența rezultatul votului.

D. Procesul decizional referitor la rezultate trebuie să fie însoțit de garanții adecvate care să asigure o procedură corectă, o decizie bine motivată și bazată pe fapte demonstrabile.

E. Rezultatele alegerilor ar trebui să poată fi contestate datorită încălcărilor drepturilor electorale sau libertăților de către stat, precum și în contextul influenței mass-media, inclusiv a rețelelor sociale.

F. Statele trebuie să reglementeze efectele atacurilor cibernetice și ale informațiilor false care pot afecta integritatea alegerilor. Candidatii și partidele ar trebui să aibă acces echitabil la mass-media, iar reglementările trebuie să se asigure că platformele de internet nu favorizează anumiți candidați.

G. Normele de transparență și finanțare a campaniilor electorale trebuie să se aplice și în mediul online, iar publicitatea electorală trebuie să fie clar identificată ca atare.

Aceste recomandări subliniază importanța menținerii integrității procesului electoral și a asigurării unui mediu astfel încât fiecare alegere să fie corectă, transparentă și responsabilă.