Vizionarea de filme și vizitele la muzee pot încetini îmbătrânirea, arată un studiu
O seară la teatru sau o după-amiază petrecută într-un muzeu pot face mai mult decât să îmbunătățească starea de spirit. Un nou studiu a descoperit că adulții în vârstă care vizitează regulat cinematografe, muzee și teatre au o vârstă fiziologică semnificativ mai mică decât cei care merg rar sau deloc, conform studyfinds.com.
👉 Impactul angajamentului cultural asupra vârstei fiziologice
Diferența era modestă, dar reală, și s-a menținut chiar și după ajustarea pentru venit, sănătatea fizică și obiceiurile de viață. Studiile anterioare citate de autori sugerează că efectul angajării culturale asupra îmbătrânirii ar putea fi comparabil cu cel al activității fizice regulate. De obicei, vârsta este tratată ca un număr unic, dar oamenii de știință știu de mult timp că două persoane născute în același an pot îmbătrâni în ritmuri foarte diferite.
Vârsta fiziologică, uneori numită vârsta biologică, măsoară cât de uzate sunt sistemele corporale, bazându-se pe marcatori precum tensiunea arterială, funcția pulmonară, forța de prindere și biochimia sanguină. O vârstă fiziologică mai mare decât vârsta reală a unei persoane semnalează un declin corporal mai rapid și un risc mai mare de boli grave și deces. Studiul, publicat în Journal of Epidemiology and Community Health, sugerează că ceva atât de obișnuit precum o ieșire la filme ar putea ajuta la menținerea acestui număr la o valoare mai mică.
👉 Metodologia studiului
Cercetătorii s-au bazat pe datele din English Longitudinal Study of Ageing, un studiu național de lungă durată care urmărește sănătatea adulților în vârstă din Anglia. Au folosit o metodă statistică destinată să elimine influența trăsăturilor personale care nu se schimbă în timp, cum ar fi genetica sau personalitatea, care ar putea explica legătura dintre obiceiurile culturale și sănătate. Focalizându-se pe schimbările în cadrul aceleiași persoane în timp, au consolidat argumentul că angajarea culturală în sine este legată de un îmbătrânire mai lentă, mai degrabă decât persoanele mai sănătoase să iasă mai mult.
În total, 1.899 de persoane au participat, dintre care aproximativ 47% au fost bărbați, generând 4.207 runde de date de sănătate și chestionare colectate între 2004 și 2009. Angajarea culturală a fost măsurată prin întrebarea participanților despre frecvența vizitelor la cinematograf, muzeu sau galerie de artă, teatru, concert sau operă. Răspunsurile au variat de la „niciodată” până la „de două ori pe lună sau mai mult” și au fost convertite într-un scor combinat de la 0 la 15. În medie, participanții au obținut un scor de 4.3. Cei care au participat cel puțin o dată la câteva luni au avut un scor mediu de 7.3, în timp ce cei care au mers de două ori pe an sau mai puțin au avut un scor mediu de 2.3.
Vârsta fiziologică a fost determinată din zece măsurători fizice din cinci sisteme ale corpului, acoperind inima și circulația, plămânii, sângele, metabolismul și mușchii și oasele, introduse într-o formulă științifică bine stabilită. Printre toți participanții, vârsta fiziologică medie a fost de 68.7 ani, iar vârsta reală medie de 69.6 ani. Participanții care au avut un angajament cultural frecvent au avut o vârstă fiziologică medie de 66.9 ani, comparativ cu 69.9 ani în rândul celor cu un angajament mai rar, o diferență de aproximativ trei ani.
👉 Rezultatele și interpretările
Fiecare punct suplimentar pe scara angajamentului cultural a fost asociat cu o scădere de 0.085 ani în vârsta fiziologică. Pe întreaga scală de 15 puncte, vârsta fiziologică prezisă varia de la 69.0 ani la cel mai scăzut angajament la 67.8 ani la cel mai ridicat. Cercetătorii au efectuat și o analiză separată pentru a determina dacă angajarea culturală la un moment dat prezice vârsta fiziologică cu patru ani mai târziu. Această analiză, acoperind 1.652 de persoane, a găsit un model similar: un scor mai mare cu un punct a fost asociat cu o vârstă fiziologică cu 0.089 ani mai scăzută în timp.
Mai multe explicații posibile ies în evidență pentru autori. Participarea culturală tinde să întărească legăturile sociale, iar singurătatea este cunoscută pentru accelerarea declinului fizic. De asemenea, poate îndemna oamenii către obiceiuri mai sănătoase, deoarece cercetările anterioare au descoperit că persoanele active cultural sunt mai predispuse să mănânce sănătos și să facă exerciții fizice. Angajarea culturală a fost, de asemenea, legată de o sănătate mintală mai bună, iar stresul psihologic cronic este asociat cu îmbătrânirea corporală mai rapidă.
Cercetătorii au fost atenți să sublinieze o limitare importantă: persoanele care îmbătrânesc deja mai lent ar putea avea pur și simplu mai multă energie pentru a ieși, mai degrabă decât ieșirile să genereze beneficiul. Analiza pe patru ani, care a măsurat angajamentul cu mult înainte de evaluarea vârstei fiziologice, a fost proiectată parțial pentru a aborda această îngrijorare, deși nu o poate exclude complet. Adulții în vârstă care participau mai des tindeau să fie mai înstăriți, mai bine educați și în stări mai bune de sănătate la început, diferențe pe care cercetătorii le-au ajustat statistic. Chiar și așa, locațiile culturale nu sunt accesibile în mod egal pentru toată lumea.
Autorii argumentează că extinderea accesului accesibil la muzee, teatre și locuri similare ar putea lărgi participarea în rândul grupurilor care în prezent participă mai rar. Un program de muzeu de 10 săptămâni menționat în studiu, care includea discuții ghidate, manipularea obiectelor și activități artistice, a îmbunătățit rezultatele emoționale precum veselie și încurajare în rândul adulților în vârstă social izolați. Programe precum aceasta ar putea ajuta la extinderea beneficiilor pentru persoanele care nu ar căuta în mod normal locații culturale.
Rezultatele sunt specifice adulților din Anglia, iar cercetătorii au recunoscut că acestea nu se pot generaliza în mod egal în întreaga lume sau în contexte culturale diferite. Măsura angajamentului s-a bazat pe raportările personale și a acoperit doar cinematografe, muzee și locuri de performanță, lăsând deoparte alte forme de viață culturală. Totuși, studiul contribuie la un corp tot mai mare de dovezi că modul în care oamenii își petrec timpul în anii mai târzii, împreună cu dieta și exercițiile fizice, poate influența cum se mențin corpurile lor. O vizită la muzeu sau un spectacol de seară nu sunt un substitut pentru îngrijirea medicală, dar ar putea avea un impact real asupra corpului, la fel ca asupra minții.
Atenționare: Acest articol rezumă constatările unui studiu revizuit de colegi pentru un public general și are scop informativ. Nu reprezintă sfaturi medicale. Cercetarea arată o asociere între angajamentul cultural și îmbătrânirea fiziologică mai lentă, nu o dovadă că unul cauzează pe celălalt. Oricine are întrebări despre sănătatea sau îmbătrânirea sa ar trebui să consulte un profesionist medical calificat. Autorii indică mai multe limitări importante. În primul rând, deoarece angajamentul cultural și vârsta fiziologică au fost măsurate în aceleași momente, direcția relației nu este complet certă, întrucât persoanele care îmbătrânesc mai lent ar putea avea pur și simplu o capacitate mai mare de a participa. Analiza pe patru ani reduce această îngrijorare, dar nu o clarifică complet. În al doilea rând, dimensiunea asocierii a fost destul de mică, ceea ce autorii sugerează că ar putea reflecta parțial abordarea lor statistică, care captează doar schimbările interne ale persoanei pe parcursul studiului și ar putea omite efectul cumulativ al obiceiurilor culturale pe întreaga viață. În al treilea rând, angajamentul cultural a fost raportat de către participanți și a acoperit doar trei tipuri de activitate (cinematograf, muzee și teatru sau concert), ceea ce s-ar putea să nu capteze întreaga gamă a participării culturale. În al patrulea rând, metodele de estimare a vârstei fiziologice pot produce rezultate diferite în funcție de măsurătorile și calculele folosite, deși cercetătorii s-au bazat pe o abordare validată pentru prezicerea mortalității. În cele din urmă, descoperirile ar putea să nu se generalizeze dincolo de adulții care locuiesc în Anglia. Acest lucru a fost susținut de Japan Society for the Promotion of Science, numărul de grant 24K02658. English Longitudinal Study of Ageing este finanțat de National Institute on Aging și de departamentele guvernamentale din Regatul Unit coordonate de National Institute