În anul 2013, un număr mare de persoane au manifestat în mod paşnic pe străzile României pentru a-şi exprima dezaprobarea faţă de proiectul minier din Roşia Montană sub sloganul "Uniți, salvăm Roșia Montană". Aceste proteste au determinat politicienii să renunţe la aprobarea exploatării miniere de la Roşia Montană, iar compania Gabriel Resources a dat în judecată România în urma acestei decizii. Manifestanţii au cerut protejarea mediului înconjurător și a patrimoniului cultural al zonei, considerând că proiectul minier ar putea avea un impact negativ asupra acestora. Aceştia au folosit pancarte, steaguri şi fluierătoare pentru a-şi exprima nemulţumirea. În ciuda faptului că preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a susţinut proiectul minier, Guvernul României a fost nevoit să asculte vocea protestatarilor, iar proiectul a fost respins.

Presiunea pusă de aceste manifestaţii asupra politicienilor a dus la anularea aprobării exploatării de la Roşia Montană. Pe de altă parte, compania Gabriel Resources a decis să dea în judecată statul român, solicitând despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru pierderile financiare rezultate în urma respingerii proiectului minier. Procesul este încă în desfăşurare şi reprezintă un subiect important pentru dezvoltarea economică şi protejarea mediului în România. Decizia politică luată în urma protestelor a fost salutată de către organizaţiile care militează pentru protejarea mediului înconjurător.

Cu toate acestea, există îngrijorări că respingerea proiectului minier ar putea avea un impact negativ asupra economiei regionale. În concluzie, manifestaţiile paşnice din 2013 sub sloganul "Uniți, salvăm Roșia Montană" au avut un impact important asupra deciziei politice de a respinge proiectul minier din cadrul comunei Roșia Montană. În prezent, procesul de judecată dintre Gabriel Resources şi România continuă în timp ce autorităţile încearcă să găsească un echilibru între dezvoltarea economică şi protejarea mediului înconjurător.