Procurorii olandezi cred că ar­te­fac­tele din tezaurul dacic furat din muzeul din Drets nu au fost topite și că sus­pec­ții le mai dețin. În rechizitoriul pre­zen­tat instanței nu se menționează nimic des­pre un client român care ar fi inten­țio­nat să cumpere tezaurul, așa cum a spe­culat presa olandeză, anunță Adevărul. Instanța din Assen va decide, în data de 30 iulie, dacă suspecții arestați de poliția olandeză în cazul jafului din mu­zeul de istorie din localitatea Drents vor rămâne după gratii. „Adevărul” a obținut rechizitoriul Parchetului abilitat din Olanda cu cazul jafului care a adus în­grijorare administratorilor de muzee având în vedere folosirea explozivilor. Poliția a arestat trei suspecți acuzați de comiterea jafului de la Muzeul Drents în data de 25 ianuarie 2025. Pe scurt, li se aduce următoarea învinuire: „Pro­vo­ca­rea unei explozii cu o bombă arti­za­nală de mare putere la o ușă de acces a muzeului, prin care s-a obținut accesul în muzeu și care a generat un pericol sem­ni­ficativ pentru bunurile materiale din mu­zeu; Deteriorarea și distrugerea Mu­zeului Drents cu bomba menționată; Fur­tul, prin efracție, a unor comori da­cice: un coif de aur și trei brățări de aur.” Procurorii descriu modul în care au reacționat autoritățile după comiterea jafului: „Imediat după comiterea infracțiunii, poliția și parchetul au început o in­ves­tigație amplă, care a produs rapid foarte multe informații. Ancheta este încă în desfășurare și va mai dura ceva timp. Până în prezent, au fost arestați șapte suspecți, dintre care trei se află încă în arest preventiv”. În cadrul anchetei, autoritățile olan­de­ze colaborează strâns cu cele române prin­tr-o echipă comună de anchetă – se mai arată în document. „Scopurile principale ale anchetei sunt recuperarea intactă a comorilor de artă și identificarea și tragerea la răspundere a celor responsabili. În ceea ce privește acest al doilea scop, putem deja afirma cu certitudine că cele trei persoane care s-au aflat în muzeu în timpul jafului au fost arestate – sunt principalii suspecți: trei bărbați de 20, 35 și 36 de ani din Heerhugowaard. Există un volum co­ple­șitor de probe împotriva lor”. „Suspecții principali dețin informații despre locul unde se află comorile” „Este evident că primul obiectiv – re­cu­perarea obiectelor de artă – nu a fost încă atins. Din cercetări reiese că sus­pec­ții principali dețin informații despre locul unde se află comorile sau ce s-a întâmplat cu ele” – spun procurorii. Aceștia descriu că au fost utilizate nu­meroase metode speciale de in­ves­ti­gare: interceptări, filaje, înregistrarea comunicațiilor confidențiale și o ope­ra­țiune sub acoperire. De asemenea, au fost făcute apeluri publice, care au dus la informații valoroase ce nu ar fi putut fi obținute altfel. „Justificarea utilizării acestor mijloace va fi discutată în ședința de fond. Unele rezultate se regăsesc deja în procesul-verbal întocmit cu ocazia acestei ședințe pro forma. Înțelegem că la procesul pe fond vor exista discuții privind legali­ta­tea unora dintre aceste măsuri, inclusiv publicarea fotografiilor și numelor a doi sus­pecți și interogatoriul urgent de si­gu­ranță. De asemenea, se va discuta des­pre operațiunea secretă legată de sus­pectul de 20 de ani. În opinia Parchetului, toate garanțiile legale au fost res­pec­tate, iar măsurile sunt justificate de im­pac­tul infracțiunii și de tăcerea per­sis­tentă a suspecților principali”, se arată în rechizitoriu. „Comorile au o valoare inestimabilă” Autoritățile olandeze apreciază valoa­rea inestimabilă pentru România a ar­tefactelor furate: „Comorile dacice furate fac parte din patrimoniul cultural românesc și au o valoare inestimabilă. Coiful de la Coțo­fe­nești și brățările de aur erau împru­mu­tate de la Muzeul Național de Istorie a României pentru o expoziție la Muzeul Drents. Sunt comparabile cu „Rondul de noapte” (unul dintre cele mai cunoscute tablouri ale lui Rembrandt cu o valoare inestimabilă pentru Olanda-nr) pentru România – dacă acel tablou ar fi furat din Rijksmuseum printr-o explozie, Olanda ar fi în stare de șoc.” Coiful are circa 2.500 de ani și face parte din istoria României. Valoarea de asigurare este de peste 5,7 milioane de euro, dar adevărata valoare este im­posibil de cuantificat în bani. „Utilizarea unui exploziv extrem de pu­ternic pentru a pătrunde în muzeu a ge­ne­rat îngrijorare în lumea muzeală privind securitatea colecțiilor”, se arată în rechizitoriu. „Se crede că comorile nu au fost topite” Ancheta indică că infracțiunea a fost pla­nificată și executată de cei trei sus­pecți principali, care au colaborat cu alte persoane. Intenția era să vândă comorile după furt. Se crede că acestea nu au fost topite și că suspecții – în special cel de 26 de ani – le mai dețin – arată procurorii. Procurorii susțin că probele-cheie sunt „copleșitoare”: „Vizitarea expoziției de către suspecți cu două săptămâni îna­inte; Evadarea cu un VW Golf gri cu numere furate, incendiat ulterior; Urme de ADN, materiale textile și sticlă iden­ti­ficate și corelate cu locul infracțiunii; Închirierea unei locuințe de vacanță de către suspectul de 20 de ani, din care s-au făcut căutări online legate de muzeu; Achiziția uneltelor (baros, ciocan mare) înainte de jaf; Mărturii ale suspectului de 20 de ani obținute în timpul operațiunii sub acoperire, în care confirmă că a fost unul dintre cei trei executanți, iar sus­pec­tul de 36 de ani era creierul opera­țiunii”. Presa olandeză a detaliat că în urma unui pont de la un locuitor din Assen, haine cu urme de ADN ale mai multor sus­pecți principali au fost găsite într-un container de gunoi de pe o stradă din Assen. De asemenea, în haine au fost găsite particule de sticlă, care provin, cu mare probabilitate, de la ușa de sticlă spartă și de la două vitrine din Muzeul Drents. Există, de asemenea, dovezi că suspectul în vârstă de 35 de ani a cum­părat geanta de sport folosită în furt. Poliția a descoperit, de asemenea, că suspecții închiriaseră o cabană de vacanță într-un parc din apropierea ora­șului Borger. În cabană s-a găsit o urmă de sticlă, pe care procurorii o leagă de ușa de sticlă a muzeului. În plus, po­liția a observat că unul sau mai mulți suspecți au vizitat site-ul web al expoziției de mai multe ori și au vizualizat o hartă online a muzeului. Barosul și ciocanul folosite în spargere au fost, de asemenea, recuperate – unul în muzeu, celălalt într-un canal din apro­piere. Aceste unelte au fost cumpărate cu puțin timp înainte de jaf de către sus­pectul în vârstă de 20 de ani de la un magazin de unelte din Assen. El a fost arestat după ceilalți doi suspecți prin­ci­pali, în urma unei operațiuni sub acoperire. Agenților sub acoperire, bărbatul le-a mărturisit că a efectuat jaful împreună cu cei doi suspecți mai în vârstă. El a spus că cel mai în vârstă a planificat și a organizat totul și că, după furt, acest bărbat a plecat cu comorile furate pen­tru a le ascunde. Potrivit acestui sus­pect, intenția era de a vinde comorile la o dată ulterioară. Agenții sub acoperire au oferit suma de 400.000 de euro sus­pec­tului, dar acesta a refuzat. A fost implicată mafia din România? Contrar informațiilor vehiculate în pre­sa olandeză, în document nu există nicio mențiune cu privire la faptul că jaful ar fi fost comandat de un important infractor român. „Banda de motocicliști interzisă Hard­liners i-a recrutat pe hoții care au furat comorile românești de la Muzeul Drents din Assen în ianuarie”, a relatat, în mai, RTL Nieuws citând surse din lumea cri­minală și din jurul anchetei poliției. Potrivit postului de televiziune, un infractor român este responsabil pentru furt și intenționează să folosească ar­te­factele din aur ca monedă de schimb pentru a evita închisoarea. Potrivit surselor RTL, banda de mo­to­cicliști interzisă Hardliners a ajutat la re­crutarea acestor bărbați. „Li s-a promis 15.000 de euro de persoană”, a declarat o sursă din lumea interlopă. Unul dintre suspecți ar fi un aspirant la membru al grupării Hardliners. Citește și: Răsturnare de situație: Coiful de la Coțofenești ar fi fost furat la ordinul unor interlopi din România. Ce spune procurorul general Alex Florența Sursele postului de televiziune au mai spus că comorile dacice au fost furate la ordinul unui important infractor român, care vrea să folosească artefactele furate ca monedă de schimb pentru a evita închisoarea. Sursele nu au precizat cine a fost acest infractor. „O sursă din cadrul poliției a declarat că anchetatorii se uită din ce în ce mai mult la un client român ca fiind în spatele acestui furt de artă. Serviciul Public de Procuratură (OM) a refuzat să co­menteze”, a mai precizat RTL. Potrivit unei surse, Procuratura ezită în mod deliberat să ofere informații: „Aces­ta este un caz atât de sensibil. Dacă Olan­da vorbește despre un client român, va izbucni imediat o dispută diploma­tică.” „Nu este neobișnuit ca infractorii să folosească comori de artă în schimbul reducerii pedepselor. De exemplu, două picturi Van Gogh furate de la Muzeul Van Gogh în 2003, au fost descoperite într-o cameră secretă aparținând criminalului italian Raffaele Imperiale în 2022. De asemenea, recent s-a dovedit că un tablou de Frans Hals furat acum cinci ani a ajuns probabil în mâinile criminalei belgiene Flor B”, a relatat NL Times. „Datorii pe viață pentru vinovați” Refuzul de a coopera va fi considerat o cir­cumstanță agravantă. Dacă obiectele nu vor fi recuperate, valoarea de asi­gu­rare (5,7 milioane €) va fi revendicată de la suspecți, ceea ce ar putea însemna datorii pe viață, spun procurorii. „Ancheta continuă: trebuie analizate noi probe, audiați martori, transcrise înregistrări audio. Nu se poate estima când va fi gata dosarul final, dar sperăm ca la următoarea ședință din 30 iulie să fie clarificat acest aspect. În toamnă se va programa o ședință de organizare a procesului”, se mai arată în document.