Ipoteza conform căreia un interlop român ar fi comandat furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice de la muzeul Drents, pentru a folosi artefactele ca monedă de schimb în vederea eliberării unui criminal, nu se mai regăsește în rechizitoriul procurorilor olandezi. Informația a fost confirmată de surse judiciare olandeze pentru presa locală, scrie Stiripesurse. Reducerea pedepsei Acum două luni, postul RTL Nieuws relata că jaful ar fi fost comandat de crima organizată românească. Surse apropiate anchetei susțineau că un criminal român aflat în detenție ar fi plănuit restituirea comorilor dacice în schimbul unei reduceri de pedeapsă. Identitatea acestuia nu a fost niciodată dezvăluită. „Este un caz foarte delicat. Dacă Olanda acuză oficial un comanditar român, se poate declanșa un scandal diplomatic”, avertiza la acel moment o sursă din anchetă. Parchetul olandez a refuzat să comenteze acuzațiile privind un posibil comanditar român: „Nu putem spune nimic despre existența unui comanditar. Sugestiile rămân responsabilitatea sursei”, au transmis oficialii. Motivul ipotezei retrase Potrivit acelorași surse, decizia de a nu include în rechizitoriu această ipoteză ar fi fost luată tocmai pentru a evita un potențial conflict diplomatic între Olanda și România. În prezent, ancheta vizează mai multe piste, inclusiv implicarea unor organizații criminale olandeze. RTL Nieuws a relatat și despre o altă filieră investigată de autorități: clubul moto Hardliners, fondat în 2019 în închisoare de foști membri ai Hells Angels, o organizație considerată criminală și interzisă de justiția olandeză. Aceștia ar fi fost implicați direct în furtul comorilor dacice. Rechizitoriul subliniază că obiectivul principal nu a fost îndeplinit. „Suspecții principali dețin informații despre locul în care se află artefactele sau despre ce s-a întâmplat cu ele”, se arată în document. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile au folosit inclusiv investigatori sub acoperire. Investigații sub acoperire Unul dintre frații suspecților a fost abordat de un polițist sub acoperire, care s-a prezentat drept colecționar de artă. Acestuia i s-a oferit un telefon mobil pentru comunicare și 5.000 de euro pentru informații. Ulterior, i s-a promis o recompensă totală de 500.000 de euro, urmată de o altă ofertă de 400.000 de euro. Bărbatul ar fi declarat că obiectele nu au fost topite, dar a refuzat să colaboreze, considerând suma prea mică. Furtul a avut loc în luna ianuarie, când hoții au pătruns cu explozibili în Muzeul Drents din Olanda și au spart vitrinele unde erau expuse Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice din aur. Acestea fuseseră împrumutate de la Muzeul Național de Artă al României. Drept urmare, directorul MNIR a fost demis pentru decizia de a permite transportul și expunerea acestor comori valoroase în afara țării. (A.N.)
Două tinere s-au luat la bătaie după ce autoturismele în care se aflau au fost implicate într-un accident în Hațeg. Una conducea mașina care a intrat în autoturismul celeilalte. Bătaia a pornit de la faptul că una a făcut-o pe cealaltă urâtă. Anchetatorii aveau să constate că între cele două femei exista de mai multă vreme un conflict, iar accidentul a fost prilej de a-și rezolva problemele cu bătaia. Tânăra
.
Omul a cumpărat apartamentul în zona rezidențială din apropierea campusului Universității din Petroșani, în ianuarie, iar acum și-a informat vecinii că intenționează să desfășoare o serie de lucrări de modernizare în interior, iar pentru zgomotul creat și-a cerut scuze anticipat. Unul dintre vecinii bărbatului n-a apreciat gestul și l-a luat la bătaie. Ba chiar l-a amenințat că-l dă afară din bloc, supărat că omul a cumpărat apartamentul de lângă el,
.
Judecătorii au decis eliberarea din închisoare a Elenei Udrea, respingând contestația DNA. Ea avea de executat o pedeapsă de șase ani la penitenciarul pentru femei de la Târgșorul Nou, în județul Prahova. Decizia de liberare condiţionată a Elenei Udrea a fost dată de Judecătoria Ploieşti pe 1 iulie, în timp ce Udrea se afla la spital, unde fusese supusă unei intervenţii chirurgicale, scrie Stiripesurse. 6 ani de închisoare DNA s-a
.
Veronica Topor (foto) și Marius Szabo, cei doi șefi de la APIA Hunedoara cercetați în dosarul fermierului Dumitru Andreșoi, s-au întors în conducerea instituției. Post blocat Veronica Topor s-a întors pe postul de director adjunct al instituției, iar Szabo pe cel de șef Serviciu Autorizări-Plăți. Topor conducea, înainte de dosar, instituția, dar postul de director executiv al APIA Hunedoara este blocat, fiind ocupat de Călin Marian, în prezent senator. Veronica
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.