Romania, o țară cu mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune
Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, în România, numărul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune a atins cifra de 259.418 în anul 2024. Această formă de sprijin financiar a înlocuit ajutoarele sociale anterior disponibile, având scopul de a asigura un trai decent pentru familiile și persoanele singure aflate în dificultate.
Venitul minim de incluziune a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024 și a fost introdus ca un ajutor pentru a înlocui ajutoarele sociale, precum și alocațiile destinate susținerii familelor. Informațiile furnizate de Ministerul Muncii indică faptul că, în anul precedent, 14.855 de beneficiari au refuzat să îndeplinească obligațiile de muncă în folosul comunității sau să se înregistreze la agențiile de ocupare a forței de muncă pentru a căuta un loc de muncă.
Deși legislația stipulează clar că persoanele apte de muncă, care primesc venit minim de incluziune, sunt obligate să participe lunar la activități de interes local și să caute un loc de muncă, mulți dintre aceștia nu au respectat aceste obligații. Drept urmare, acești beneficiari și-au pierdut dreptul la venitul minim de incluziune.
În 2024, cele mai mari concentrații de beneficiari s-au înregistrat în județele Dolj (15.310 beneficiari), Bacău (12.820), Buzău (11.643), Suceava (11.537) și Teleorman (11.292).
La nivelul localităților, comuna Râmnicelu din județul Buzău se află pe primul loc cu 876 de beneficiari, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din totalul locuitorilor acesteia. Pe locul doi se află comuna Valea Moldovei din Suceava, cu 832 de beneficiari, iar pe locul trei, comuna Slobozia Bradului din Vrancea, cu 777 de beneficiari.
De la 1 martie 2024, venitul minim de incluziune a fost stabilit la 346 de lei pentru o persoană singură, 879 de lei pentru o familie cu copii și 504 lei pentru o persoană singură cu vârsta peste 65 de ani.
Sociologul Robert Santa a declarat pentru "Adevarul" că există mai mulți factori care contribuie la refuzul persoanelor de a muncii, inclusiv posibila existență a altor surse de venit care nu sunt raportate. El a subliniat că veniturile obținute de la rudele care muncesc în străinătate joacă un rol important în zonele rurale sărace.
În plus, sociologul a oferit exemple din alte țări referitor la condiționarea ajutoarelor sociale de acceptarea unui loc de muncă. De exemplu, în Germania, beneficiarii ajutoarelor sunt obligați să accepte un loc de muncă găsit, în caz contrar riscă pierderea ajutorului. În Ungaria, beneficiarii venitului minim garantat trebuie să presteze muncă în folosul comunității pentru a putea beneficia de aceasta.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
