Provocările democratice globale și deciziile controversate din România
Aproape jumătate din populația globului a fost implicată în alegerile din 2024, unde au fost exprimate aproximativ 1,65 miliarde de buletine de vot în peste 70 de țări. Deși numărul alegerilor democratice a atins un maxim istoric, anul 2024 a adus provocări majore pentru democrație. Potrivit celui mai recent indice al democrației de la Economist Intelligence Unit (EIU), publicat pe 27 februarie, situația globală a democrației este mai gravă ca niciodată în aproape două decenii.
Cea mai democratică țară în acest indice este Norvegia, care pentru al 16-lea an consecutiv a obținut un scor de 9,81. Aceasta a fost urmată de Noua Zeelandă și Suedia. La polul opus, Afganistanul a fost cea mai slab clasată țară, cu doar 0,25 puncte. De asemenea, Bangladesh a înregistrat o cădere semnificativă, coborând 25 de locuri.
Media globală a scăzut la un minim record de 5,17, în scădere de la 5,55 în 2015, iar doar 6,6% din populația lumii trăiește în democrații complete. În prezent, doi din cinci oameni trăiesc sub regimuri autoritare. În Europa, chiar și țările cu cele mai bune scoruri au înregistrat scăderi. De exemplu, Franța a fost retrogradată de la democrație deplină la democrație defectuoasă, în principal din cauza percepției proaste asupra guvernării după alegerile anticipate.
În România, o situație problematică a dus la retrogradarea țării din cauza acuzațiilor de interferență rusească în alegeri și a tacticilor ilegale pe rețelele sociale. Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din 24 noiembrie și a cerut un nou scrutin, provocând o reacție mixtă de furie și ușurare din partea cetățenilor. "O operațiune de influență străină pe rețelele sociale a afectat rezultatul alegerilor", au susținut judecătorii, dar decizia a fost criticată pentru lipsa de dovezi solide.
Această retrogradare a influențat semnificativ scorul României în ceea ce privește procesul electoral și pluralismul. De asemenea, datele sondajelor au arătat o scădere a încrederii publicului în partidele politice și în guvern. România se regăsește acum în categoria "regimuri hibride", cu un scor global de 5,99, în scădere cu 0,46 puncte față de anul anterior.
În alte colțuri ale lumii, situația nu este mai optimistă. Coreea de Sud a ieșit din categoria democrațiilor depline din cauza situației politice instabile, iar Statele Unite, în ciuda unei democratizări imperfecte, se confruntă cu provocări semnificative sub noua administrație.
Analiza EIU subliniază că, în fața acestor provocări, țările trebuie să răspundă corect pentru a menține sănătatea democrației. Următorul test pentru democrația globală va fi gestionarea alegerilor și deciziile liderilor aleși în anii următori.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
