Primarul municipiului Hunedoara solicită de­se­cre­tizarea contractului de privatizare a com­bi­natului siderurgic din 2003, efectuarea unui audit statutar pentru perioada 2003 – 2025 de către instituţiile guvernului şi stabilirea de măsuri care să prevină transformarea în fier vechi a ceea ce a mai rămas din fosta „Siderurgica” SA Hunedoara. Jumătate din 60 de milioane de euro Din păcate, liderul sindical de la combinatul din Hunedoara nu răspunde întrebărilor presei, după ce s-a aflat că angajații disponibilizați de acolo vor primi, în medie, câte 100.000 de lei. Iar dacă critică societatea sunt amenințați că nu vor mai vedea acești bani. Deci, se repetă experimentul Mintia. Directorul general al ArcelorMittal Hunedoara susține că societatea nu a primit ajutorul de 60 de milioane de euro, ci doar jumătate din sumă. Bun, dar ce s-a făcut cu aceste milioane? Măsuri urgente Primarul Hunedoarei nu se lasă și merge mai de­parte, solicitând aflarea adevărului în cazul în­chiderii combinatului siderurgic. „În urma anunţului făcut, vineri, de către com­pania ArcelorMittal SA, privind „încetarea definitivă a activităţii la fabrica sa de la Hunedoara”, am în­toc­mit mai multe adrese către Preşedintele României, Nicuşor Dan, premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanţelor – Alexandru Nazare, ministrul Eco­no­miei – Radu Dinel Miruţă, preşedintelui Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (fostul AVAS) – Florian Daniel Geantă, preşedintelui Con­si­liului Concurenţei – Bogdan – Marius Chiriţoiu, vicepremierului Marian Neacşu, preşedintelui Camerei Deputaţilor – Sorin Grindeanu, pre­şe­din­telui Senatului – Mircea Abrudean, comisiilor pen­tru Apărare. Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din siguranţă naţională din Senat şi Camera Deputaţilor, comisiilor pentru industrie din cele două Camere ale Parlamentului, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, preşedintelui Consiliului Ju­deţean – Laurenţiu Nistor, prefectului de Hune­doa­ra – Constantin Fulga, precum şi tuturor par­la­men­tarilor de Hunedoara. Prin adresa transmisă am dorit să arăt că se impun măsuri urgente pentru a preveni dispariţia totală a activităţii metalurgice din oraşul nostru. Redau mai jos conţinutul integral al solicitării îna­intate către premier, miniştri, parlamentari şi con­ducerea AAAS, precum şi a Consiliului Con­curenţei: Subiect: Încetarea definitivă a activităţii unităţii metalurgice de la Hunedoara, entitate de interes strategic naţional, şi posibila transformare a acesteia în fier vechi. Compania ArcelorMittal a anunţat, în data de 12 septembrie 2025, „încetarea definitivă a activităţii la fabrica sa de la Hunedoara”. Anunţul survine în contextul în care, ori de câte ori a fost nevoie, autorităţile locale şi centrale au acordat acestei companii sprijinul necesar pentru derularea ac­tivităţii sale, lucru făcut chiar şi cu câteva zile înainte de anunţul amintit, în momentul în care conducerea companiei a reclamat, printre altele, preţul mare al energiei (unul dintre principalele motive invocate şi în comunicatul prin care s-a anunţat încetarea activităţii). Deoarece unitatea metalurgică de la Hunedoara este un element important al economiei regionale, un punct de reper important al industriei naţionale (îndrăznim a spune, chiar cu importanţă strategică, mai ales în contextul geo-politic actual), dorim să vă atragem atenţia asupra situaţiei deosebit de grave generate de închiderea definitivă a acesteia, aşa cum a anunţat proprietarul – compania ArcelorMittal. În condiţiile în care există suspiciuni rezonabile privind nerespectarea obligaţiilor contractuale de către actualul proprietar şi modul în care a fost manageriată unitatea metalurgică de la Hunedoara (entitate care a beneficiat în mai multe rânduri in­clusiv de consistente ajutoare de stat pentru de­rularea activităţii), vă rugăm respectuos să ne sprijiniţi în demersul nostru prin care solicităm: • Desecretizarea contractului de privatizare nr. 49/28.10.2003 prin care SC Siderurgica SA Hunedoara a trecut din proprietatea statului român în proprietatea companiei LNM Holdings/ISPAT (actualul ArcelorMittal SA); • Demararea de către Autoritatea pentru Ad­mi­nistrarea Activelor Statului, în calitate de succesor legal al APAPS, a unei proceduri de audit statutar privind respectarea contractului de privatizare; • Implicarea Ministerului Finanțelor, ca instituție responsabilă cu gestionarea creanțelor și obli­gațiilor preluate prin OUG nr. 116/2003, în cadrul acestui proces de audit; • Transmiterea către Primăria Municipiului Hu­nedoara a unui raport consolidat cu privire la concluziile auditului, pentru a putea fi informat Consiliul Local și cetățenii municipiului Hunedoara. Aceste acţiuni sunt necesare pentru verificarea: 1. modului de realizare a investițiilor asumate prin contractul de privatizare; 2. respectării obligațiilor sociale privind pro­tec­ția salariaților și planurile de disponibilizare; 3. conformării la obligațiile de mediu și a investițiilor aferente; 4. respectării obligațiilor privind menținerea activității industriale; 5. modului în care instituțiile statului au mo­nitorizat îndeplinirea clauzelor contractuale. Iniţiem acest demers şi din cauză că, aşa cum reiese din comunicatul emis de ArcelorMittal în data de 12 septembrie 2025, „compania a explorat opțiuni pentru ca părțile interesate să preia afacerea, dar provocările cu care se confruntă fabrica sunt de așa natură încât această opțiune nu a putut fi luată în considerare”, afirmaţie care ne determină să credem că, de fapt, se doreşte dezafectarea uzinei de la Hunedoara şi, probabil, valorificarea acesteia inclusiv ca „fier vechi”. Nu putem neglija faptul că „Uzinele de Fier Hunedoara” au funcţionat încă din 1884, trans­formându-se apoi în „Combinatul Siderurgic Hunedoara”, mai târziu în „SC Siderurgica S.A.”, iar în 2003, această entitate-etalon a industriei româneşti a fost vândută unei companii private, companie care, acum, anunţă încetarea definitivă a activităţii „fabricii sale de la Hunedoara”. Metalurgia hunedoreană a reprezentat un im­portant pol de dezvoltare al României preţ de un secol. Suntem absolut convinşi că nici trecutul, nici prezentul, nici viitorul unei zone istorice a ţării nu se pot arunca la fier vechi! Nimeni nu are dreptul să facă acest lucru, indiferent că este vorba despre o administrare “de stat” sau despre un proprietar privat! (A.N.)