Investigație privind cheltuielile Curții de Conturi ridică semne de întrebare
Investigație privind cheltuielile Curții de Conturi ridică semne de întrebare
Reprezentanții Curții de Conturi susțin că nu au informații despre o anchetă în curs, în timp ce documente consultate de publicația Context.ro arată implicarea directă a șefului instituției, Mihai Busuioc, în proiectul investigat de Parchetul European. Potrivit acestora, Curtea de Conturi afirmă că "nu deține informații" despre ancheta EPPO, deși G4Media notează că sindicatul angajaților Curții de Conturi a anunțat deja existența unui dosar penal, în decembrie 2023.
Proiectul "CCR - SAI pentru cetățean", derulat între 2019 și 2023, a presupus cheltuieli de aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane au fost fonduri europene, menite să modernizeze și transparențe instituția. Potrivit sursei, din această sumă, Curtea de Conturi a folosit 29.000 de euro pentru materiale promoționale și peste 52.000 de euro pentru organizarea evenimentului de încheiere a proiectului. Anterior, potrivit informațiilor citate, șeful instituției, Mihai Busuioc, a avut un rol important în gestionarea proiectului, fiind cel care în 2019 a numit echipa de management și a aprobat plăți suplimentare pentru membrii acesteia.
Conform documentelor, cei 11 angajați implicați în implementarea proiectului au primit fonduri suplimentare pentru munca lor. Potrivit site-ului citeaza, Banca Mondială a furnizat servicii de consultanță pentru acest proiect, de asemenea pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), serviciile fiind plătite din fonduri europene.
În cadrul procesului de reformă a instituției început odată cu proiectul, la începutul anului trecut, Plenul Curții de Conturi a României a aprobat un nou regulament de activitate, care reduce atribuțiile acesteia. Noul regulament prevede posibilitatea de a completa sau refuza raportul de audit și de a refacere misiuni de audit, precum și faptul că rapoartele nu vor mai fi acte administrative, ci doar vor cuprinde recomandări. Astfel, Curtea nu va mai emite deciziile cu privire la măsurile dispuse în cazul entităților auditate.
Criticile nu au întârziat să apară. Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) avertizează că această schimbare "creează posibilitatea unor verificări selective" și că modificările au fost parte a unui proiect din 2020, considerat neconstituțional de Curtea Constituțională. Europarlamentarii Corina Crețu și Alin Mituța au cerut Comisiei Europene clarificări, temându-se că reducerea atribuțiilor ar putea duce la ignorarea fraudelor legate de fondurile europene, inclusiv cele din PNRR și fondurile de coeziune, notează citeaza.
