Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Parlamentul European a introdus în 2019 un proiect important care vizează implementarea cărților de identitate electronice în toate statele Uniunii Europene, cu termen limită august 2021. România a început acest proiect la Cluj Napoca, dar extinderea în toate județele a fost întâmpinată de diverse dificultăți. Deși în noiembrie anului trecut era planificată emiterea acestor "buletine cu cip" pentru cetățeni, acest lucru nu s-a concretizat.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat la începutul lunii septembrie 2024 că infrastructura necesară pentru emiterea noii cărți electronice de identitate este aproape de finalizare. Cu toate acestea, problemele tehnice întâmpinate au dus la o întârziere semnificativă. Cipurile utilizate în prima etapă de implementare sunt de generație veche, având o tehnologie de 13-14 ani. În schimb, actualele cipuri necesită o tehnologie mai recentă, de aproximativ 4 ani, care aduce caracteristici noi, precum un suport de stocare-cip cu interfață duală, atât contact, cât și contactless.
MAI a declarat că dificultățile tehnice au fost depășite și că proiectul este finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o sumă totală de 150 de milioane de euro. Ministerul asigură că acești bani nu se vor pierde, deoarece nu există o condiție ligată de data emiterii cărților de identitate electronice, termenul de finalizare a proiectului fiind 30 iunie 2026.
Se estimează că în 2025 vor fi emise cel puțin 3.350.000 de cărți electronice de identitate, dar acest lucru va depinde de cererile cetățenilor. Noua carte de identitate va conține informații esențiale precum numele, prenumele și statul emitent, însă cipul va stoca și alte date importante. Aceste "buletine cu cip" vor putea fi utilizate nu doar ca acte de identitate, ci și în locul cardului de sănătate, precum și pentru accesarea serviciilor online ale autorităților statului.
Cetățenii așteaptă cu interes finalizarea acestui proiect, care promite să îmbunătățească interacțiunea cu instituțiile statului prin digitalizarea documentelor de identitate.
Consiliul Județean Hunedoara a organizat recent ultima ședință ordinară din 2025, în cadrul căreia au fost analizate proiectele de pe ordinea de zi, dar și bilanțul activității din anul care se încheie. Consiliul Județean Hunedoara a adoptat peste 300 de hotărâri în cadrul celor 40 de ședințe desfășurate, potrivit informațiilor publicate de %source%.
Consiliul Județean Hunedoara a alocat resurse importante pentru sistemul medical și în acest an, iar președintele instituției, Laurențiu Nistor, susține că planurile nu se opresc aici. Conform declarațiilor sale, este în pregătire o nouă Secție de Oncologie și Radioterapie la Spitalul Județean de Urgență Deva, cu finanțare din fonduri europene, bugetul județean și guvern.
Lucrările la Autostrada Margina – Holdea au ajuns la aproape jumătate din progresul estimat până la sfârșitul anului, potrivit informațiilor furnizate de DRDP Timișoara. Activitatea în cele două tuneluri de pe traseu este în plină desfășurare, procesul fiind menținut constant și în preajma sărbătorilor.
Consiliul Județean Hunedoara a finalizat lucrările de modernizare a drumului județean DJ 672C, pe sectorul dintre localitatea Valea de Pești și limita cu județul Gorj, pe o lungime de 5,2 kilometri. Proiectul, finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și bugetul propriu al CJ Hunedoara, reprezintă o investiție importantă pentru infrastructura rutieră și turismul din Valea Jiului, potrivit sursei %source%.
