Într-o Românie în care imoralitatea um­brește activitatea politică și administrativă, felul în care Călin Petru Marian a ajuns șef la APIA ridică serioase întrebări despre modul în care rețelele de influență își pun amprenta asupra unor funcții cheie din stat. Candidat la funcția de senator din partea PNL, Marian Călin Petru, cu un trecut controversat în funcțiile publice, pare a fi exemplul perfect de cum interesele personale pot prevala asupra obligațiilor publice. Șef la trei instituții, într-o singură zi! Marian Călin Petru a fost numit subprefect al județului Hunedoara în iulie 2020, iar în luna octombrie a aceluiași an, a fost promovat în funcția de prefect. Înainte de această ascensiune politică, acesta a deținut funcția de director executiv la Direcția pentru Agri­cul­tură Județeană Hunedoara, o poziție im­por­tantă pentru controlul subvențiilor agri­cole și implementarea politicilor naționale în acest sector vital. Însă, evenimentele care s-au derulat la în­ceputul anului 2021 scot la iveală un potențial conflict de interese sau chiar posibile infrac­țiuni la cel mai înalt nivel. Pe 2 februarie 2021, Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a emis Decizia nr. 349, prin care Călin Petru era transferat, în interesul serviciului, într-o altă funcție de conducere – de această dată la Centrul Județean Hunedoara al APIA, începând cu data de 3 februarie 2021, adică de a doua zi. Această „promovare” s-a pe­trecut în timp ce Marian Călin Petru ocupa deja funcția de prefect al județului Hunedoara, o funcție incompatibilă cu orice altă poziție exe­cutivă publică. Mai mult decât atât, la doar o zi distanță, pe 3 februarie 2021, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr. 471, semnat în numele ministrului de atunci, Adrian Oros, prin care se consfințea transferul lui Călin Petru Marian pe funcția de director executiv la APIA Hunedoara. Această viteză fulgerătoare ridică mari semne de întrebare. Cum este posibil ca un prefect în funcție să fie „promovat” într-o altă structură publică de conducere, fără a se retrage mai întâi din funcția actuală? Situația este cu atât mai suspectă având în vedere relația apropiată dintre Marian Călin Petru și Adrian Oros, fost ministru al Agriculturii. „Prietenul la nevoie se cunoaște” Legătura dintre cei doi este veche. Între 1992 și 2000, Marian Călin Petru a studiat și a predat la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde Adrian Oros a fost profesor și coleg de ca­tedră. Această colaborare academică s-a trans­format într-o conexiune politică, care pare să fi fost folosită pentru a facilita as­cen­siunea lui Călin Petru în diverse funcții publice strategice, inclusiv în domeniul agricol. Un exemplu recent al acestei relații este inau­gurarea pieței agroalimentare din Vața de Jos, unde, pe 27 august 2021, cei doi au apărut împreună, într-o manifestare publică menită să consolideze impresia de parteneriat solid între administrația locală și Ministerul Agri­culturii. Dar în spatele acestor gesturi politice se ascund, probabil, alte interese ce vizează păstrarea și consolidarea unor funcții călduțe, care oferă acces la resurse publice și influență asupra distribuției fondurilor europene pentru agricultură. Și-a „aranjat” Călin Petru Marian postul călduț de șef la APIA? Astfel, cele două documente emise în doar 24 de ore par a fi mai mult decât simple acte administrative. Ele par să fie dovada unui me­canism bine pus la punct, prin care anumite persoane își asigură funcții de conducere în detrimentul legii și al interesului public. În mod evident, aceste fapte ridică suspiciuni se­ri­oase de trafic de influență. Transferul lui Marian Călin Petru în timp ce era prefect ridică întrebări nu doar despre legalitatea acestui de­mers, ci și despre moralitatea acțiunilor sale și a celor care au orchestrat aceste ma­nevre administrative. În acest context, este obligatoriu ca Agenția Națională de Integritate și organele de cercetare să investigheze cu celeritate dacă fostul prefect a beneficiat de poziția sa pentru a-și asigura un post de conducere într-o altă instituție publică. O astfel de anchetă trebuie să aducă la lumină adevăratele interese din spatele acestor decizii și să stabilească dacă avem de-a face cu un caz clasic de abuz de putere sau chiar cu trafic de influență la nivel înalt. Candidatura sa la funcția de senator adaugă o dimensiune politică sensibilă la această in­vestigație, iar cetățenii Hunedoarei au dreptul să știe dacă persoana care îi reprezintă în Parlament are un trecut profesional marcat de integritate sau de interese personale as­cunse. Este obligatoriu ca astfel de cazuri să nu fie ignorate sau mușamalizate! Rapiditatea cu care s-au emis aceste decizii, precum și suprapunerea flagrantă de funcții su­gerează că avem de-a face cu o orches­trare atentă, menită să servească intereselor personale și politice. (A. N.)