Conducerea PNL se confruntă cu dileme privind dizolvarea organizațiilor care nu au performat la alegeri
Conducerea Partidului Național Liberal (PNL) întâmpină dificultăți în a lua o decizie cu privire la dizolvarea organizațiilor care au obținut rezultate slabe în ultimele alegeri, conform informațiilor furnizate de publicația Libertatea. Precedentul scrutin a dus la o sancțiune pentru liderii care nu își îndeplinesc rolul în promovarea partidului.
La începutul anului 2024, mai exact pe 31 ianuarie, conducerea PNL a decis să stimuleze liderii de filiale să contribuie la un rezultat favorabil al partidului. Astfel, în cadrul unei hotărâri a Biroului Politic Național (BPN), a fost stabilit ca președinții organizațiilor județene să se pregătească pentru candidaturi, fie la funcția de președinte al Consiliului Județean, fie la primăria municipiului reședință de județ, în funcție de situație. Aici, unii lideri au interpretat greșit termenul "în funcție de situație", alegând să nu se mai prezinte ei și să susțină alți colegi.
În conformitate cu noua hotărâre, candidații la funcțiile menționate care nu obțin un scor politic mai mare decât cel al organizației lor nu vor beneficia de suportul partidului pentru viitoarele alegeri parlamentare. În plus, s-a decis dizolvarea ultimelor 10 filiale care au înregistrat cele mai slabe rezultate, bazate pe votul de la europarlamentare. Informațiile arată că voturile au fost exprimate în comun cu PSD, iar scorul politic se va calcula pe baza performanțelor din Consiliul Județean.
În cadrul ultimei ședințe a BPN, liderii PNL au evitat abordarea acestui subiect sensibil. Surse din interiorul partidului sugerează că situația poate fi interpretată în două moduri: 1) Incluzând județele unde PNL a avut alianță cu PSD, cum ar fi Ilfov și Timiș, nu mai puțin de 28 de filiale ar fi sub scorul politic; 2) Dacă se exclud aceste județe, 25 de filiale s-ar afla sub media națională.
Pentru a preveni eventuale conflicte, decizia de dizolvare a cel puțin 10 dintre aceste filiale a fost amânată. Analiști politici sugerează că liderii din conducerea partidului ar putea ignora hotărârile adoptate la începutul anului și ar putea alege aceleași echipe pentru alegerile din toamnă.
Calculând scorurile, cele mai slabe trei filiale sunt București (12,6%), Galați (18,24%) și Buzău (19,75%). Aceste rezultate slabe sunt rezultatul confuziei generate de conducerea centrală în ceea ce privește candidatul comun. De asemenea, se adaugă județele Olt (19,98%), Mureș (20,75%) și Satu Mare (20,8%) cu o comunitate semnificativă de etnie maghiară.
Partidul are un plan de a reconsidera candidaturile liderilor locali care au obținut scoruri sub media politică, în conformitate cu deciziile luate în anul precedent, având în vedere că unii dintre aceștia sunt lideri ai organizațiilor județene.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
