Alegerile prezidențiale din România: provocări și întrebări pentru viitorul european
România se pregătește pentru al doilea tur de alegeri prezidențiale în luna mai 2025, după ce instanța supremă a anulat scrutinul de anul trecut. Potrivit publicației Politico, o victorie a unui candidat de extrema dreapta ar putea duce la o apropiere mai mare a Bucureștiului de mișcarea „Make America Great Again” a președintelui american Donald Trump, ceea ce ar reprezenta o provocare pentru conducerea de la Bruxelles.
Unul dintre candidații remarcați este Călin Georgescu, un ultranationalist, care se află sub suspiciunea că a beneficiat de finanțare nedeclarată pentru campania sa. Aceasta, alături de activități online, ar putea face parte dintr-o posibilă operațiune de influență din partea Rusiei. Situația atrage atenția nu doar asupra României, ci și la nivel internațional, în special la Bruxelles și Washington.
În total, 11 candidați se află în cursa electorală. Însă, autoritățile române au interzis câtorva dintre ei să participe din diverse motive. Călin Georgescu este unul dintre aceștia, fiind exclus din cauza nerespectării regulilor în alegerile anterioare. Alte candidaturi au fost respinse deoarece nu au obținut cele 200.000 de semnături necesare sau din alte motive tehnice.
De asemenea, europarlamentara de extrema dreapta Diana Șoșoacă a fost lipsită de dreptul de a candida, o decizie bazată pe o hotărâre anterioară a Curții Constituționale, care a considerat că o candidatură din partea ei ar putea afecta poziția României în Uniunea Europeană și NATO.
Printre cei 11 candidați care rămân în cursă se numără un fost spion, o actriță și un fost prim-ministru, precum și primarul Bucureștiului. Aceste alegeri sunt privite cu mare interes, având în vedere influența pe care noul președinte ar putea să o aibă asupra viitorului țării în contextul european și internațional, notează mesagerulhunedorean.ro.
