Începe Săptămâna Albă: pregătire spirituală înainte de Postul Mare

În ajunul Postului Mare, ortodocșii sărbătoresc Săptămâna Albă, o perioadă esențială dedicată pregătirii spirituale și adaptării la rigorile ascezei. Conform digi24.ro, în această săptămână, consumul de carne este interzis, dar sunt permise produsele lactate, ouăle și peștele, facilitând tranziția către postul strict care urmează.

👉 Durata și semnificația Săptămânii Albe

Săptămâna Albă se desfășoară între 16 și 22 februarie 2026, marcând o tranziție fundamentală după Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, celebrată pe 15 februarie. Această perioadă este o pregătire sufletească, pregătind credincioșii pentru rigorile Postului Mare, dar și pentru introspecția dinaintea Sărbătorii Învierii.

Denumirea de „Săptămâna Albă” provine din obiceiul de a consuma alimente „albe”, cum ar fi laptele și brânza, simbolizând puritatea și apropierea de perioada de post. „În Săptămâna Albă, alimentația capătă un ritm mai cumpătat, pregătind treptat organismul pentru rigorile Postului Mare”, explică preotul Dan Damaschin pentru digi24.ro.

👉 Tradiții religioase și obiceiuri populare în Săptămâna Albă

Săptămâna Brânzei, așa cum este cunoscută și în tradiția românească, este caracterizată de un accent pe pregătirea sufletească, iar credincioșii participă la slujbe, spovedanii și rugăciuni pentru a se curăța de păcate înainte de post. Un moment de referință al acestei săptămâni este Duminica Lăsatului sec de brânză sau Duminica Iertării, când se practică cererea de iertare între oameni, simbolizând dorința de reconciliere și reînnoire interioară.

Obiceiurile includ evitarea nunților și petrecerilor, considerate nepotrivite pentru perioada de introspecție. Multe comunități respectă tradiția curățeniei generale în gospodărie, iar faptele de milostenie sunt promovate, subliniind dimensiunea morală a acestei săptămâni. „Săptămâna Brânzei” devine astfel nu doar o etapă pregătitoare, ci și un moment de îmbinare a credinței, tradiției și valorilor comunității.