Cetatea Neamț: Atelier clandestin de falsificat monede descoperit în urma cercetărilor arheologice

Cetatea Neamț, construită în urmă cu peste 600 de ani, continuă să își dezvăluie misterele. Recent, cercetările arheologice au scos la iveală un atelier clandestin de falsificat monede din secolul XVI, activ pe timpul domnitorului Eustatie Dabija. Potrivit informațiilor furnizate de dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător la Complexul Muzeal Național Neamț, dovezile descoperite confirmă această practică secretă.

👉 Explorări arheologice și evidențe privind atelierul clandestin

Explorările arheologice ale Cetății Neamț au început în 1939 și s-au desfășurat până în 1942. Dr. Vasile Diaconu explică că, în timpul săpăturilor, cercetătorii au găsit în "Monetărie" monede și resturi monetare, ceea ce sugerează că acea cameră avea legătură cu baterea monedelor. "Toate aceste artefacte confirmă un aspect mai puțin cunoscut, și anume faptul că la Cetatea Neamț, la jumătatea secolului al XVII-lea, funcționa un atelier clandestin de falsificat monede", a declarat Diaconu.

Acest atelier nu era singurul de acest fel, iar cercetătorul subliniază că, în acea perioadă, se mai cunoștea un alt atelier important în Cetatea Sucevei. De asemenea, Diaconu ridică întrebarea cum de a ajuns să funcționeze un astfel de atelier la Neamț, luând în considerare posibila implicare a meșterului Titus Livius Borattini, care avea dreptul de a bate monedă în Polonia.

👉 Tipuri de monede falsificate și implicațiile domnitorului Eustatie Dabija

Dr. Vasile Diaconu afirmă că nu se falsificau doar monede poloneze, ci și suedeze și prusace. Modul de falsificare era complex, meșterul fiind capabil să producă imitații diverse. "Se realizau imitații după monedă polonă, după monedă suedeză, după monedă din orașele prusace", explică el. Respectivele falsuri nu respectau standardele monetare, iar cetățenii, neavând cunoștințe solide în numismatică, confundau adesea originalul cu falsul.

Între timp, astronomia istorică arată că oamenii din acea perioadă erau conștienți de paritatea monetară, însă nu puteau face întotdeauna distincția între monede originale și cele false. De asemenea, se presupune că domnitorul Eustatie Dabija ar fi avut o implicare indirectă în această afacere, fiind posibil ca acesta să fi încurajat producția de monede.