Războiul cognitiv. De ce conflictele fără bombe sau gloanțe sunt departe de a urma „regulile jocului” și devin astfel mai periculoase
Inapoi

Războiul cognitiv. De ce conflictele fără bombe sau gloanțe sunt departe de a urma „regulile jocului” și devin astfel mai periculoase

Postat pe 28 Jul 2025

Update cu 6 zile în urmă

Timp de citire: 13 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Externe
Imaginați-vă că vă treziți cu vestea că o nouă tulpină mortală de gripă a apărut în orașul vostru. Autoritățile din domeniul sănătății minimalizează problema, dar rețelele sociale sunt inundate de afirmații contradictorii ale „experților medicali” care dezbat originea și gravitatea acesteia. Spitalele sunt pline de pacienți cu simptome asemănătoare gripei, împiedicând accesul altor pacienți la îngrijiri medicale și ducând, în cele din urmă, la decese. Treptat, se descoperă că un adversar străin a orchestrat această panică prin răspândirea de informații false, cum ar fi faptul că tulpina are o rată de mortalitate foarte ridicată. Cu toate acestea, în ciuda victimelor, nicio regulă nu definește acest lucru ca un act de război. Este vorba de războiul cognitiv, sau cog war pe scurt, în care domeniul cognitiv este utilizat pe câmpurile de luptă sau în atacuri ostile sub pragul războiului. Campanii de dezinformare, dacă doriți, parte a ceea ce astăzi – denumire intens folosită – numim război hibrid. Un exemplu clasic de război cognitiv este un concept numit „control reflexiv” – o artă perfecționată de Rusia de-a lungul a mai multor decenii. Aceasta implică modelarea percepțiilor adversarului în beneficiul propriu, fără ca acesta să înțeleagă că a fost manipulat, scrie The Conversation.. În contextul conflictului din Ucraina, acest lucru a inclus narațiuni despre revendicări istorice asupra teritoriului ucrainean și prezentarea Occidentului ca fiind corupt din punct de vedere moral. Războiul cognitiv servește la obținerea unui avantaj asupra adversarului prin vizarea atitudinilor și comportamentelor la nivel individual, de grup sau de populație. Acesta este conceput pentru a modifica percepțiile asupra realității, transformând „modelarea cogniției umane” într-un domeniu critic al războiului. Prin urmare, este o armă într-o bătălie geopolitică care se desfășoară prin interacțiuni între mințile umane, mai degrabă decât între domenii fizice. Deoarece războiul cognitiv poate fi purtat fără daunele fizice reglementate de legile actuale ale războiului, acesta există într-un vid juridic. Dar asta nu înseamnă că nu poate incita în cele din urmă la violență pe baza informațiilor false sau că nu poate provoca vătămări și decese prin efecte secundare. Ideea că războiul este în esență o competiție mentală, în care manipularea cognitivă este esențială, se referă la strategul Sun Tzu (sec. V î.Hr.), autorul cărții Arta războiului. Astăzi, domeniul online este arena principală pentru astfel de operațiuni. Revoluția digitală a permis ca conținutul din ce în ce mai personalizat să exploateze prejudecățile cartografiate prin amprenta noastră digitală, ceea ce se numește „microtargeting”. Inteligența artificială ne poate oferi chiar și conținut personalizat fără a face vreodată o fotografie sau a înregistra un videoclip. Tot ce este nevoie este o solicitare AI bine concepută, care să susțină narațiunea și obiectivele predefinite ale actorilor rău intenționați, în timp ce induce în eroare publicul în mod ascuns. Astfel de campanii de dezinformare ajung din ce în ce mai mult în domeniul fizic al corpului uman. În războiul din Ucraina, asistăm la continuarea narațiunilor de război cognitiv. Acestea includ acuzații că autoritățile ucrainene ascundeau sau incitau în mod intenționat izbucnirea epidemiei de holeră. Acuzațiile privind laboratoarele de arme biologice susținute de SUA au constituit, de asemenea, parte din justificările false pentru invazia pe scară largă a Rusiei. În timpul pandemiei de COVID, informațiile false au dus la decese, deoarece oamenii au refuzat măsurile de protecție sau au folosit remedii dăunătoare pentru a trata boala. Unele narațiuni din timpul pandemiei au fost promovate ca parte a unei bătălii geopolitice. În timp ce SUA s-au angajat în operațiuni secrete de informare, actorii ruși și chinezi legați de stat au coordonat campanii care au folosit personaje generate de IA pe rețelele sociale și micro-țintirea pentru a modela opiniile la nivel de comunități și indivizi. Capacitatea de micro-țintire poate evolua rapid, pe măsură ce metodele de cuplare creier-mașină devin mai eficiente în colectarea datelor privind modelele cognitive. Modalitățile de a oferi o interfață mai bună între mașini și creierul uman variază de la electrozi avansați care pot fi atașați pe scalp până la ochelari de realitate virtuală cu stimulare senzorială pentru o experiență mai imersivă. Programul Next-Generation Nonsurgical Neurotechnology (N3) al Darpa ilustrează modul în care aceste dispozitive pot deveni capabile să citească și să scrie simultan în mai multe puncte ale creierului. Cu toate acestea, aceste instrumente ar putea fi piratate sau alimentate cu date otrăvite, ca parte a viitoarelor strategii de manipulare a informațiilor sau de perturbare psihologică. Conectarea directă a creierului la lumea digitală în acest mod va eroda granița dintre domeniul informațional și corpul uman într-un mod fără precedent. Legile tradiționale ale războiului consideră forța fizică, cum ar fi bombele și gloanțele, ca fiind principala preocupare, lăsând războiul cognitiv într-o zonă juridică gri. Manipularea psihologică este un „atac armat” care justifică autoapărarea în conformitate cu Carta ONU? În prezent, nu există un răspuns clar. Un actor statal ar putea utiliza dezinformarea în domeniul sănătății pentru a provoca victime în masă într-o altă țară fără a declanșa oficial un război. Lacunele similare există și în situații în care războiul, așa cum îl înțelegem noi în mod tradițional, este de fapt în curs de desfășurare. În acest caz, războiul cognitiv poate estompa granița dintre înșelăciunea militară permisă (șiretlicuri de război) și perfidia interzisă. Imaginați-vă un program umanitar de vaccinare care colectează în secret ADN, fiind utilizat în mod ascuns de forțele militare pentru a cartografia rețelele insurgente bazate pe clanuri. Această exploatare a încrederii medicale ar constitui perfidie în conformitate cu dreptul umanitar – dar numai dacă începem să recunoaștem astfel de tactici manipulative ca parte a războiului. Deci, ce se poate face pentru a ne proteja în această nouă realitate? În primul rând, trebuie să regândim ce înseamnă „amenințările” în conflictele moderne. Carta ONU interzice deja „amenințările cu folosirea forței” împotriva altor națiuni, dar acest lucru ne face să rămânem blocați într-o mentalitate de amenințări fizice. Când o putere străină inundă mass-media cu alerte false privind sănătatea, menite să creeze panică, nu este aceasta o amenințare la adresa țării dvs. la fel de eficientă ca un blocaj militar? Deși această problemă a fost recunoscută încă din 2017 de grupurile de experți care au redactat Manualul de la Tallinn privind războiul cibernetic (Regula 70), cadrele noastre juridice nu au ținut pasul. În al doilea rând, trebuie să recunoaștem că prejudiciul psihologic este un prejudiciu real. Când ne gândim la rănile de război, ne imaginăm răni fizice. Dar tulburarea de stres posttraumatică este recunoscută de mult timp ca o rană de război legitimă – așa că de ce nu ar fi recunoscute și efectele asupra sănătății mentale ale operațiunilor cognitive țintite? În cele din urmă, legile tradiționale ale războiului ar putea să nu fie suficiente – ar trebui să căutăm soluții în cadrele de drepturile omului. Acestea includ deja protecția libertății de gândire, libertatea de opinie și interdicțiile împotriva propagandei de război, care ar putea proteja civilii de atacurile cognitive. Statele au obligația de a respecta aceste drepturi atât pe teritoriul lor, cât și în străinătate. Utilizarea unor tactici și tehnologii din ce în ce mai sofisticate pentru a manipula cogniția și emoțiile reprezintă una dintre cele mai insidioase amenințări la adresa autonomiei umane din epoca noastră. Numai adaptând cadrele noastre juridice la această provocare putem promova reziliența socială și pregăti generațiile viitoare să facă față crizelor și conflictelor de mâine.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din hunedoara

-
-

16:47

Ministrul Educației: Nu mai sunt bani de salarii

Învățământul românesc trece printr-o situație grea. Într-o perioadă în care s-a tot vorbit despre reconstrucție și despre reforme care transforme școala din România, Daniel David, ministrul Educației, a explicat că în actuala configurație, nu mai există suficienți bani pentru a plăti salariile din educație și bursele până la finalul anului. Soluții viabile În aceste condiții, începerea anului școlar stă sub semnul întrebării, în situația în care, până atunci, nu se
Image Description

16:25

Deputatul AUR Tiberiu Claudiu Bârstan: achiziţii de lux în Senatul României, în timp ce românii sunt îndemnaţi să „strângă cureaua”

Magdalena Șerban Se pare că în ciuda măsurilor de tăiere a finanțărilor pentru proiec­tele de investiții, invocându-se si­tua­ția bugetară curentă precară și într-un context general în care ro­mânii sunt puși sub lupa banilor, iar dezvoltarea României înseamnă o cheltuială mult prea grea pentru guvernanți, Senatul își face de cap și face achiziții de lux. Cum? Ne ex­plică deputatul AUR Tiberiu Claudiu Bârstan (foto). Peste un milion de lei pe răsfăț
Image Description

16:14

Bărbat amendat pentru că a anunţat la Poliţie o crimă pe care nu a săvârşit-o

Un bărbat de 41 de ani, din municipiul Hunedoara, a fost amendat de poliţişti cu 8.000 de lei după ce, joi dimineaţa, a sesizat Poliţia afirmând că ar comis o crimă, verificările ulterioare demonstrând că fapta semnalată nu se ­confi­rmă. 8.000 de apeluri la 112 „În urma intervenţiei rapide a poliţiştilor şi a verificărilor e­fectuate, s-a constatat că fapta semnalată nu se con­firmă. Bărbatul în cauză, în vârstă de 41
Image Description

16:12

Un bărbat a căzut într-o prăpastie peste 20 de metri; victima, transportată cu elicopterul la Timişoara

Un bărbat de 38 de ani care se afla, joi, la cules de ciuperci în zona Cimpa, de lângă oraşul Petrila, a suferit multiple traumatisme după ce a alunecat şi a căzut peste 20 de metri într-o prăpastie, el fiind transportat cu un elicopter la spital. Pentru salvarea victimei, la faţa locului au intervenit salvamontiştii din Parâng, ajutaţi de pompieri militari din cadrul Detaşamentului din Petroşani. „Bărbatul a alunecat şi
Image Description

16:35

Contul de Facebook al administraţiei din Râu de Mori, plin de postări pentru cetăţeni

Magdalena Șerban Cine nu înțelege că mediul online este principala pârghie de comuni­care, mai ales dacă informația trebuie trans­misă rapid, pierde trenul lumii moder­ne. E valabil în special pentru instituțiile publice și cu precădere pentru admi­nis­trațiile locale. Primă­ria Comunei Râu de Mori știe că fără cont pe rețe­lele de socializare află poate prea târ­ziu doleanțele cetățe­nilor săi. Așa că Face­book a devenit un asistent de bază. Rapid și confortabil Pe
Image Description

Recente din Romania

-
-

10:16

- Constanta - Postul Adormirii Maicii Domnului: Când este dezlegare la pește și ce alimente sunt permise în post

O singură zi este marcată în calendar ca fiind cu dezlegare la pește: 6 august, de Schimbarea la Față a Domnului. Chiar dacă este în timpul postului, această zi permite consumul de pește, vin și ulei. Restul postului Adormirii Maicii Domnului este unul aspru: în zilele de luni, miercuri și vineri nu se mănâncă nimic până la slujba Ceasului al IX lea (ora 15:00). După Ceasul al IX lea se
Image Description

10:11

- Cluj - Clujenii, disperați de zgomotul de la șapte dimineața provocat de un șantier: „Nici duminica nu ne putem odihni!”

Situație revoltătoare semnalată de mai mulți locuitori în Dâmbul Rotund, care susțin că sunt victimele unui dispreț total din partea autorităților locale și a unui dezvoltator imobiliar. Aceștia susțin că în dimineața zilei de duminică, la ora 07:10, utilajele de șantier au început să funcționeze în forță, generând un nivel de zgomot imposibil de tolerat. „Este ora 07:20 într-o duminică, și nu ne putem odihni deloc. Ne ciocănesc în cap
Image Description

10:10

- Vrancea - Accident mortal pe DN 25 provocat de un șofer beat la volan! Victima, un tânăr de 19 ani!

Sâmbătă după-amiază, în jurul oreu 18.00, un apel 112 aunța producerea unui accident grav pe Drumul Național 25, pe raza localității Tudor Vladimirescu din județul Galați. Potrivit poliției, un șofer gălățean de 36 de ani a lovit în plin, din spate, o motocicletă oprită într-o coloană de autovehicule pe direcția Galați – Tecuci. În urma impactului extrem de puternic, motocicleta a fost proiectată în alte două autoturisme aflate în fața
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
hunedoara WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul hunedoara
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete