Pfizergate, noi detalii. Mesajele dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, „pierdute” după o solicitare de dezvăluire a acestora
Inapoi

Pfizergate, noi detalii. Mesajele dintre Ursula von der Leyen și Albert Bourla, „pierdute” după o solicitare de dezvăluire a acestora

Postat cu 16 ore în urmă

Update cu 16 ore în urmă

Timp de citire: 11 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Externe
Uniunea Europeană a recunoscut pentru prima dată, într-un răspuns pentru New York Times, că un oficial de rang înalt a revizuit mesajele dintre Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla, dar a declarat că nu avea nicio obligație să le păstreze, în ciuda interesului intens. Când Uniunea Europeană a obținut un acord pentru achiziționarea a până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul împotriva coronavirusului de la Pfizer la începutul anului 2021, a existat un mare interes cu privire la modul în care blocul a reușit să încheie o înțelegere considerată o victorie majoră. Așadar, când a ieșit la iveală faptul că Ursula von der Leyen, președinta executivului UE, a schimbat mesaje text cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor acordului, jurnaliștii s-au grăbit să solicite aceste înregistrări în conformitate cu regulile de transparență ale blocului comunitar. Uniunea Europeană a refuzat, iar publicația The New York Times a contestat acest refuz în instanță. În luna mai a acestui an, o instanță a UE a decis că blocul comunitar „nu a reușit să explice într-un mod plauzibil” de ce nu a publicat înregistrările. Ca răspuns la această hotărâre, ramura executivă a blocului comunitar, Comisia Europeană, a oferit săptămâna aceasta ziarului NY Times o relatare mai detaliată, dar aceasta s-ar putea să nu facă prea mult pentru a calma îngrijorările activiștilor pentru transparență, pentru care această bătălie prelungită a devenit un punct de criză. Răspunsul Comisiei sugerează că a distrus sau a pierdut mesajele după ce a considerat că acestea nu erau importante și că nu avea nicio obligație să le păstreze. Răspunsul confirmă faptul că mesajele text au existat cândva, lucru pe care Comisia a evitat să-l precizeze în mod clar. Se menționează că Björn Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, le-a citit „în vara anului 2021”. Această sincronizare înseamnă că decizia de a nu păstra mesajele a fost luată după solicitarea inițială, în mai 2021, de către Alexander Fanta, pe atunci jurnalist la o publicație de știri germană, pentru acestea. Ulterior, New York Times a răspuns cu propria solicitare. Rugat să comenteze, Fanta a spus: „Sunt șocat și consternat că au decis să șteargă mesajul după ce am făcut cererea”, numind-o o acțiune întreprinsă cu „rea-credință”. Comisia a afirmat că Seibert a stabilit că „singurul scop” al mesajelor era programarea și că nu era nevoie ca acestea să fie păstrate. Comisia a declarat că nu mai poate găsi mesajele text și a afirmat, fără a preciza explicit, că nu le mai deține. Aceasta a explicat faptul că Ursula von der Leyen și-a înlocuit telefonul în mod repetat din 2021, fără a transfera complet datele pe noile dispozitive. Și a spus că, atunci când Seibert a căutat recent cel mai recent dispozitiv și mesajele în aplicația Signal, nu le-a găsit. Imaginea care se conturează este cea a unui președinte puternic ale cărui comunicări scrise despre o chestiune de mare interes public, într-un moment critic al istoriei recente, par să fi fost împărtășite doar cu cel mai apropiat consilier al său și apoi pierdute sau eliminate, subliniază New York Times. „Sunt o mulțime de întrebări — nu găsesc acest răspuns satisfăcător pentru nimeni”, a declarat Nick Aiossa, directorul Transparency International EU, un grup de experți anticorupție. El a întrebat de ce textele nu au fost divulgate dacă se știa că existau în 2021. „Cu siguranță nu își schimbă modul de acțiune în ceea ce privește transparența”, a spus el. Comisia a susținut pe tot parcursul disputei că mesajele text sunt de scurtă durată prin natura lor și nu conțin informații importante, prin urmare nu trebuie păstrate ca înregistrări publice. Și-a menținut această afirmație săptămâna aceasta. „Conform regulilor Comisiei, atât atunci, cât și acum, nu există nicio obligație de a înregistra și stoca informații cu conținut de scurtă durată care nu necesită nicio acțiune ulterioară din partea Comisiei și a serviciilor sale”, a declarat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei, ca răspuns la o solicitare de comentarii. Pinho a subliniat că politica de a nu înregistra astfel de mesaje „nu a fost contestată de Curte în hotărârea sa”. Deși diferite guverne adoptă diferite abordări față de mesajele electronice în temeiul legilor privind libertatea informației, unele locuri, inclusiv multe state americane și, în unele cazuri, guvernul federal al SUA, le tratează ca înregistrări publice. Însă Comisia Europeană a rezistat schimbării politicilor sale sau furnizării mai multor informații, chiar și în fața criticilor susținute. În 2022, înainte ca New York Times să depună plângerea, ombudsmanul UE a declarat că Comisia a comis o „administrare defectuoasă ” prin faptul că nu a căutat în mod adecvat mesajele ca răspuns la solicitarea jurnalistului Alexander Fanta. Comisia i-a spus ombudsmanului că a căutat mesajele în iulie 2021 și nu le-a găsit, deși acum susține că Seibert le-a revizuit în acea vară. Când avocații Comisiei au apărut în instanță la sfârșitul anului 2024, aceștia s-au chinuit să le explice judecătorilor de ce mesajele, despre care relatase New York Times, nu au putut fi găsite. Comisia a evitat chiar să recunoască explicit că textele ar fi existat vreodată, folosind un limbaj mai expresiv. Unul dintre avocații săi a declarat, la o audiere din noiembrie 2024, că comisia nu a „negat” acest lucru. Răspunsul Comisiei Europene din această săptămână precizează clar că mesajele au existat și că cel puțin un oficial de rang înalt, pe lângă Ursula von der Leyen, era la curent cu ele. „Am intentat acest caz pentru a aplica dreptul publicului de acces la informații”, a declarat Dana Green, avocat al publicației citate. „Am considerat că acesta este un caz important pentru supravegherea democratică și transparența publică în Uniunea Europeană. Răspunsul Comisiei validează această decizie.” Gestionarea mesajelor text, denumite frecvent la Bruxelles „Pfizergate”, a reprezentat o problemă politică persistentă pentru Von der Leyen. Aceasta a atras atacuri în special din partea dreptei politice și chiar a determinat un vot de neîncredere împotriva ei la începutul acestei veri, primul de acest fel în mai bine de un deceniu. Tentativa, axată pe „eșecuri în asigurarea transparenței ”, nu a reușit să o răstoarne. Ursula von der Leyen l-a acuzat pe Gheorghe Piperea, europarlamentarul care a condus votul, că „rostogolește conspirații demontate despre mesajele text”.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din hunedoara

-
-

16:47

Ministrul Educației: Nu mai sunt bani de salarii

Învățământul românesc trece printr-o situație grea. Într-o perioadă în care s-a tot vorbit despre reconstrucție și despre reforme care transforme școala din România, Daniel David, ministrul Educației, a explicat că în actuala configurație, nu mai există suficienți bani pentru a plăti salariile din educație și bursele până la finalul anului. Soluții viabile În aceste condiții, începerea anului școlar stă sub semnul întrebării, în situația în care, până atunci, nu se
Image Description

16:25

Deputatul AUR Tiberiu Claudiu Bârstan: achiziţii de lux în Senatul României, în timp ce românii sunt îndemnaţi să „strângă cureaua”

Magdalena Șerban Se pare că în ciuda măsurilor de tăiere a finanțărilor pentru proiec­tele de investiții, invocându-se si­tua­ția bugetară curentă precară și într-un context general în care ro­mânii sunt puși sub lupa banilor, iar dezvoltarea României înseamnă o cheltuială mult prea grea pentru guvernanți, Senatul își face de cap și face achiziții de lux. Cum? Ne ex­plică deputatul AUR Tiberiu Claudiu Bârstan (foto). Peste un milion de lei pe răsfăț
Image Description

16:14

Bărbat amendat pentru că a anunţat la Poliţie o crimă pe care nu a săvârşit-o

Un bărbat de 41 de ani, din municipiul Hunedoara, a fost amendat de poliţişti cu 8.000 de lei după ce, joi dimineaţa, a sesizat Poliţia afirmând că ar comis o crimă, verificările ulterioare demonstrând că fapta semnalată nu se ­confi­rmă. 8.000 de apeluri la 112 „În urma intervenţiei rapide a poliţiştilor şi a verificărilor e­fectuate, s-a constatat că fapta semnalată nu se con­firmă. Bărbatul în cauză, în vârstă de 41
Image Description

16:12

Un bărbat a căzut într-o prăpastie peste 20 de metri; victima, transportată cu elicopterul la Timişoara

Un bărbat de 38 de ani care se afla, joi, la cules de ciuperci în zona Cimpa, de lângă oraşul Petrila, a suferit multiple traumatisme după ce a alunecat şi a căzut peste 20 de metri într-o prăpastie, el fiind transportat cu un elicopter la spital. Pentru salvarea victimei, la faţa locului au intervenit salvamontiştii din Parâng, ajutaţi de pompieri militari din cadrul Detaşamentului din Petroşani. „Bărbatul a alunecat şi
Image Description

16:35

Contul de Facebook al administraţiei din Râu de Mori, plin de postări pentru cetăţeni

Magdalena Șerban Cine nu înțelege că mediul online este principala pârghie de comuni­care, mai ales dacă informația trebuie trans­misă rapid, pierde trenul lumii moder­ne. E valabil în special pentru instituțiile publice și cu precădere pentru admi­nis­trațiile locale. Primă­ria Comunei Râu de Mori știe că fără cont pe rețe­lele de socializare află poate prea târ­ziu doleanțele cetățe­nilor săi. Așa că Face­book a devenit un asistent de bază. Rapid și confortabil Pe
Image Description

Recente din Romania

-
-

02:11

- Constanta - VIDEO Iată cum a obținut DIICOT Constanța menținerea în arest a inculpaților din dosarul Fabrica de moșteniri: numai așa este înlăturată starea de pericol

Decizia a fost luată, potrivit datelor noastre, de judecătoarea Ioana Bogdan, de la Curtea de Apel Constanța, și poate fi contestată la instanța superioară, respectiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe scurt, în dosar, în arest preventiv vor rămâne, cel puțin până la o eventuală decizie a Înaltei Curți în contestație, următorii: Vasile Deacu, executor judecătoresc (foto), Marinel Neagu, Viorica Stoian dar și Vlad Virgil. Asta în timp
Image Description

01:33

- Constanta - Iată de ce s-a întors Horia Constantinescu în fruntea Protecției Consumatorilor Constanța

Hotărârea de suspendare a executării ordinului a fost luată în primă instanță la Tribunal, astfel că poate fi atacată, părțile având la dispoziție un termen de cinci zile de la primirea deciziei motivate a judecătorilor pentru a declara recurs. În cazul în care se va declara recurs, dosarul va fi înaintat Curții de Apel Constanța, instanța de control judiciar în cauză, care va pronunța decizia definitivă. În motivarea hotărârii de
Image Description

01:29

- Constanta - FOTO VIDEO Pavaj deteriorat în inima istorică a Constanței. Pe ce stradă se circulă ca după război. Ce spune Primăria despre această situație

Pavajul din centrul vechi al Constanței a început să se deterioreze încă din primul an după montajul din 2014, din cauza traficului auto intens și din cauza alegerii materialelor nepotrivite – granit. Punctual, acolo unde situația o impune, societatea Primăriei Constanța, Confort Urban SRL a mai reparat pe alocuri, în urma depunerii unor sesizări de către constănțenii sau agenții economici din zonă. Municipalitatea pierduse în trecut finanțarea europeană pentru etapa
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
hunedoara WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Simona Stan

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul hunedoara
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete