Criticile lui Trump față de UE provoacă tensiuni și diviziuni în blocul european

Atacul președintelui american Donald Trump asupra Uniunii Europene a generat conflicte interne majore în cadrul executivului european și a cauzat tensiuni între liderii naționali, punând în pericol coeziunea răspunsului Europei, din cauza temerilor că opoziția față de Statele Unite ar putea afecta sprijinul acordat Ucrainei, scrie Financial Times.

Disensiuni între liderii europeni din cauza presiunilor americane

Atacurile dure lansate de Donald Trump la adresa UE, pe care le-a catalogat drept „slabe” și a sugerat că liderii europeni doresc o „sinucidere civilizațională”, au creat un șoc în rândul oficialilor Uniunii Europene. Cu ocazia unei strategii de securitate americane recente, care solicită „cultivarea rezistenței” continentale, mai mulți lideri și oficiali europeni s-au confruntat cu dilema modului în care să răspundă acestor critici fără a tensiona și mai mult relațiile transatlantice.

Potrivit unor surse citate de Financial Times, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi fost sfătuită să evite contraatacul pentru a nu pune în pericol angajamentul SUA față de procesul de pace din Ucraina. Totuși, replica discretă a instituțiilor europene a stârnit nemulțumirea unor oficiali și lideri naționali care au sugerat ocolirea Comisiei Europene și promovarea unor discuții bilaterale cu Washingtonul, pentru a negocia direct cu administrația Trump.

Provocări în menținerea unității UE din cauza situației din Ucraina

Înainte de toate, susținerea continuă a Ucrainei a impus UE să evite confruntările majore cu SUA. „Nu putem să-i spunem lui Zelenski: 'Uite, te-am susținut până acum, dar acum avem lucruri mai importante pe care să ne concentrăm, cum ar fi regulile de sustenabilitate și amenzile pentru rețelele sociale'”, a explicat o sursă pentru Financial Times. Această abordare a fost întărită de cererile lui Volodimir Zelenski și ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, adresate Ursulei von der Leyen, pentru a renunța la critici directe împotriva lui Trump.

Cătrărilor și tensiunilor se adaugă și opoziția unor state membre UE la utilizarea activelor înghețate ale Rusiei pentru susținerea unui împrumut către Ucraina, ceea ce a îngreunat ajungerea la un consens în cadrul blocului. Țări precum Ungaria, Slovacia și Republica Cehă s-au declarat împotriva inițiativei, pe când Italia și alte state susțin găsirea unor alternative. În acest context, diplomați precum Nathalie Tocci observă că sprijinul Italiei pentru poziția belgiană reflectă o strategie de a nu antagoniza administrația Trump, care are propriile viziuni pentru gestionarea acestor fonduri, conform digi24.ro.

Presiunea generată de critica lui Trump a influențat inclusiv politica UE în privința reglementărilor digitale, un domeniu deja conflictual geopolitic. Comisia Europeană a trecut printr-o perioadă dificilă, încercând să impună reguli stricte asupra unor companii americane de tehnologie fără a încălca echilibrul fragil al relațiilor transatlantice. Anchete împotriva unor giganți precum Amazon, Microsoft, Google și Meta s-au desfășurat cu prudență pentru a evita o reacție negativă a administrației SUA.

Financial Times relatează că această stare de fapt a generat o paralizie parțială a Comisiei și a bruxellezilor în privința unor decizii decisive, în condițiile în care securitatea și pacea în Europa depind într-un grad înalt de sprijinul continuu al Washingtonului. Anthony Gardner, fost ambasador SUA în UE, sintetizează că actuala politică a administrației Trump este o ruptură clară față de o tradiție bipartizană de 80 de ani și că „prietenii noștri sunt acum dușmanii noștri”.