Jaful de la muzeul Drents din Assen: Hoții au furat tezaurul dacic

Jaful de la muzeul Drents din Assen: Hoții au furat tezaurul dacic

Primele imagini cu jaful de la muzeul Drents din Assen, Olanda, au fost publicate recent, dezvăluind furtul a mai multor piese de patrimoniu dacic. Un videoclip distribuit de poliția olandeză arată siluetele a trei persoane care încearcă să pătrundă în clădire, iar în doar câteva secunde se aude o explozie puternică. Jaful a durat aproximativ două minute, timp în care hoții au reușit să sustragă artefacte de o valoare inestimabilă.

Conform anchetatorilor, cei trei suspecți au îndreptat imediat atenția spre vitrinele ce conțineau coiful și brățările dacice, pe care le-au spart cu un baros. Criticile la adresa fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, se concentrează pe decizia de a trimite aceste obiecte extrem de valoroase la o expoziție într-un muzeu fără paza corespunzătoare. Reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României au încercat să ofere explicații, invocând faptul că toate piesele au fost asigurate înainte de a fi expuse.

În declarațiile lor, ei au menționat că obiectele au fost asigurate pentru o sumă de 30 de milioane de euro, ceea ce a ridicat numeroase semne de întrebare. Autoritățile olandeze promit că vor depune toate eforturile necesare pentru a-i prinde pe făptași și a recupera tezaurul furat. De asemenea, ministrul olandez al Culturii a afirmat că obiectele au o semnificație deosebită pentru România și patrimoniul său cultural.

Printre artefactele furate se numără un coif de aur din perioada V-IV î.Hr. și trei brățări dacice din aur datând din a doua parte a secolului I î.Hr., care sunt considerate unele dintre cele mai importante piese de patrimoniu național. Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a solicitat autorităților olandeze să prioritizeze ancheta acestui jaf, remarcând mobilizarea tuturor instituțiilor implicate.

Expertul criminalist Tudorel Butoi a subliniat că momentul jafului a fost ales strategic, având în vedere că acesta a coincis cu sfârșitul expoziției. El a sugerat că există o neglijență în organizarea evenimentului și bănuiește că români ar putea fi implicați în acest furt, datorită rapidității și preciziei acțiunilor hoților. Butoi a punctat, de asemenea, că hoții au demonstrat abilități profesionale, având un plan bine gândit.

Referitor la obiectele furate, se estimează că unele dintre acestea ar putea fi scoase la vânzare pe piața neagră, așa cum a mai fost cazul în trecut. Istoria coifului de aur de la Cotofenesti, de exemplu, este una fascinantă, acesta fiind descoperit în urmă cu aproape un secol și utilizat inițial ca adăpătoare pentru găini, fără ca familia să își dea seama de valoarea sa reală.

Autoritățile române speră ca obiectele furate să fie recuperate intacte și se bazează pe colaborarea cu autoritățile olandeze pentru soluționarea rapidă a acestui caz deosebit de grav.