Update 5 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Boboteaza, sărbătorită în fiecare an pe 6 ianuarie, este marcată de obiceiuri regionale variate în România, fiecare zonă având tradiții distincte legate de sfințirea apei și purificare. Obiceiurile specifice fiecărei regiuni subliniază legătura profundă cu religia și cultura locală, cu ritualuri care vizează binecuvântarea gospodăriilor și protecția comunității, potrivit informațiilor culese în teren.
În Maramureș și în alte părți ale Ardealului de Nord, Boboteaza este celebrată prin ritualuri străvechi ce vizează purificarea casei și a indivizilor. Tinerii din aceste zone se maschează cu „capra” sau „ursul”, personaje folosite pentru a aduce prosperitate și protecție comunității.
De asemenea, un alt obicei important este „stropirea cu agheasmă”, care are rolul nu numai de a alunga spiritele rele, ci și de a asigura recolte bogate. Grupurile din aceste regiuni mai aduc cu ele crengi de brad pentru a le oferi gazdelor noroc și binecuvântare pe tot parcursul anului.
În Banat, sărbătoarea este mai subtilă, dar cu semnificații importante, centrându-se în special pe sfințirea apelor. Credincioșii merg la râuri și iazuri pentru a primi apă sfințită, pe care o folosesc apoi în gospodării. O tradiție aparte este „plimbatul cu capra”, un obicei care implică tineri costumați și mască de capră, simbol al alungării spiritelor rele și al asigurării unui an fertil.
Dobrogea se remarcă prin influențele diverse care dau un contur unic sărbătorii. În această regiune, sfințirea apelor se face de obicei la malurile mării sau ale lacurilor, iar aprinderea focurilor de Bobotează reprezintă ritualuri de curățire și regenerare, însoțite de cântări și dansuri în jurul focurilor.
Transilvania păstrează obiceiuri variate, precum sfințirea apelor din râuri sau lacuri și colindatul copiilor cu cântări de Bobotează, menite să aducă sănătate și noroc. Un obicei aparte este „udatul” tinerelor, care implică stropirea lor cu apă sfințită pentru prosperitate.
În Moldova, după sfințirea apei, aceasta este folosită pentru stropirea gospodăriilor indiferent dacă sunt oameni sau animale, iar colindatul tinerilor cu cojoace și măști este o practică apreciată, în special pentru alungarea spiritelor rele și aducerea norocului. Muntenia se remarcă prin variate ritualuri de „udatul” bărbaților tineri, însoțite de sfințirea apelor și purtarea frunzelor de brad în casă. În Oltenia, Boboteaza este legată de curățenia generală a locuinței în dimineața sărbătorii, precum și de colindatul și dansul tradițional însoțit de simboluri precum „butucul de foc” sau „lumânările aprinse”.
Un incident grav a avut loc pe strada Alunului din Deva, unde un bărbat a împiedicat echipele ce îndepărtau zăpada, creând un obstacol periculos. Potrivit autorităților, situația a pus în pericol siguranța operatorilor și a dus la scoaterea din funcțiune a unui ATV folosit în operațiune.
Doar 20 dintre cele 122 de unități de învățământ din județul Hunedoara derulează în prezent cursuri cu prezență fizică, majoritatea fiind școli post-liceale cu profil sanitar, a precizat Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara. Reporterii %source% arată că restul școlilor organizează ore online, hibrid sau au suspendat complet activitățile didactice.
Ziua Culturii Naționale din 15 ianuarie va fi marcată la Deva printr-o serie de evenimente culturale dedicate poetului Mihai Eminescu. Manifestarea, sprijinită de Consiliul Județean Hunedoara, aduce în prim plan recitaluri de poezie și momente muzicale care redau spiritul creației eminesciene, potrivit organizatorilor.
Meteorologii au emis o atenționare meteo COD GALBEN valabilă pentru cea mai mare parte a țării, precum și o avertizare COD PORTOCALIU pentru zona montană înaltă, potrivit ANM. Aceste fenomene includ ninsoare, intensificări ale vântului, polei și vreme geroasă, iar condițiile meteo vor afecta în special Carpații Meridionali și masivele hunedorene.
