Percheziții ample în cazul unei rețele de înșelăciuni de tip "smishing"
Ieri dimineață, polițiștii au desfășurat aproape 60 de percheziții la persoane bănuite de înșelăciune și operațiuni financiare frauduloase. Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), acțiunile au avut loc într-un dosar penal ce vizează comiterea infracțiunilor de înșelăciune și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, utilizând metoda „smishing”.
Conform declarațiilor oficiale, "Polițiștii au pus în aplicare 58 de mandate de percheziție domiciliară, fiind utilizat modul de operare 'smishing'". Persoanele cercetate au transmis mesaje text prin care informau persoanele vătămate că pe contul bancar ar avea o plată în așteptare către un comerciant. Victimele erau îndrumate să apeleze un număr de telefon asociat cu banca, ulterior obținându-se datele cardurilor bancare, folosite pentru a efectua tranzacții frauduloase.
Activitățile infracționale au vizat clienți de la mai multe unități bancare din România, punând în evidență un fenomen îngrijorător al creșterii tentativelor de fraudă prin „smishing”.
Ce este "smishing"
Atacurile de tip „smishing” au crescut de peste șase ori în România în 2023, comparativ cu anul anterior. O analiză realizată de ING Bank și sendSMS arată că cele mai multe fraude de acest tip vizează domeniul bancar, industria de curierat și serviciile de telecomunicații. În primele luni ale acestui an, în 75 la sută din cazurile de „smishing”, s-a încercat furtul de identitate prin utilizarea unei etichete personalizate pentru a induce în eroare utilizatorii că mesajele sunt trimise de diverse companii.
La nivel global, un studiu realizat de Mobile Ecosystem Forum (MEF) relevă că 39 la sută dintre consumatori s-au confruntat cu cel puțin o tentativă de înșelătorie prin SMS în 2023. Atacurile „smishing” sunt similare cu cele de „phishing”, dar folosesc mesaje SMS pentru a păcăli victimele. În majoritatea cazurilor, utilizatorii trebuie să acceseze un link și ajung pe un site web fals, creat special pentru a sustrage detalii confidențiale, cum ar fi datele cardului sau informațiile de autentificare în aplicația bancară. În alte cazuri, utilizatorilor li se cere să instaleze programe malware pe dispozitivele lor mobile.
Potrivit analizelor sendSMS din ultimii trei ani, cele mai multe fraude de tip „smishing” din România vizează domeniul bancar, cu 56 la sută, urmate de industria de curierat, cu 25 la sută, și serviciile de telecomunicații, cu 15 la sută.
Acțiunile recente ale poliției arată un efort intensificat pentru a combate acest val de înșelăciuni care afectează tot mai mulți cetățeni. Polițiștii continuă investigațiile și îndeamnă populația la vigilență atunci când primesc mesaje suspecte, recomandându-le să verifice întotdeauna sursa informațiilor primite prin SMS.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
