Modificări noi în Codul Rutier: Permise suspendate pentru refuzul testului DrugTest
Șoferii opriți în trafic care refuză să fie testați cu aparatul DrugTest de către poliție și solicită analizele de sânge în laboratoarele de medicină legală vor avea permisul suspendat până la obținerea rezultatelor. Aceasta este noua modificare a Codului Rutier introdusă pe 28 iunie 2024 prin OUG 84/2024.
Controverse și proteste
Modificarea legislației rutiere a generat controverse fără precedent în țară, cu o petiție semnată de peste 100.000 de români care cer anularea ordonanței de urgență, pe care o consideră abuzivă. Principalele probleme semnalate includ lipsa de acuratețe a aparatelor folosite de poliție pentru depistarea drogurilor, rata mare a rezultatelor fals pozitive (peste 20%) și durata îndelungată de așteptare, uneori chiar și de un an, pentru primirea rezultatelor analizelor de sânge.
Declarațiile unui expert
Libertatea a discutat cu dr. Ștefan Gabriel Gorun, medic primar în medicină legală și doctor în științe medicale, pentru a clarifica motivele reale ale rezultatelor fals pozitive generate de aparatura folosită de poliție. Dr. Gorun a subliniat că nici aparatele DrugTest sau Acvila utilizate de poliție, și nici echipamentele din majoritatea laboratoarelor de medicină legală din România, nu pot detecta o gamă largă de droguri recente, cum ar fi „cristalele” sau SNPP (substanțe noi cu proprietăți psihoactive).
De exemplu, metcatinona (cunoscuta sub diverse denumiri de piață precum „Miau Miau”, „Meow Meow” sau „Coca Ex”) nu poate fi detectată nici de DrugTestul poliției, nici în laboratoarele institutelor de medicină legală. Acest drog, adesea denumit "cocaina săracilor", este foarte popular printre tinerii din România datorită prețului său scăzut, de 80-100 de lei pe doză, mult mai mic comparativ cu cocaina, care costă 500 de lei pe gram.
Informații de la Agenția Națională Antidrog
Un raport al Agenției Naționale Antidrog (ANA) arată că peste 26% dintre consumatorii români preferă „cristalele”. „Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate în procente similare (27.5% pentru canabis și 26.8% pentru NSP) în peste jumătate din cazurile de urgențe legate de consumul de droguri ilicite”, se specifică în raportul ANA.
Alte detalii importante
Dr. Ștefan Gabriel Gorun a explicat că echipamentele din institutele de medicină legală din România sunt foarte vechi, multe dintre ele fiind achiziționate între 2006 și 2008 prin proiecte PHARE. „Aceste echipamente nu pot detecta noile substanțe psihoactive deoarece, la vremea respectivă, nu existau sau nu erau încă răspândite pe piața neagră a drogurilor”, a precizat dr. Gorun.
În unele cazuri, institutele au reușit să obțină temporar echipamente moderne prin contracte sau parteneriate cu producători și importatori de aparatură. Cu toate acestea, aceste colaborări sunt de scurtă durată, durând doar câteva luni. În prezent, un astfel de aparat este utilizat la Iași, dar acesta nu aparține institutului, fiind oferit doar în custodie de către importator.
Concluzii
În timp ce unele institute și servicii județene de medicină legală și-au achiziționat echipamente moderne, problema echipamentelor vechi și a lipsei de reactivi rămâne o provocare majoră în detectarea noilor droguri psihoactive. Aceste aspecte complică și mai mult situația pentru șoferii care sunt supuși testărilor și pentru autoritățile implicate în menținerea siguranței rutiere.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
