Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică un pachet de măsuri ce vizează reducerea cheltuielilor în administrația publică cu 10%, fără a afecta salariile de bază, potrivit documentului publicat marți seara. Conform detaliilor, Guvernul urmează să-și asume răspunderea pentru aceste măsuri care ar putea genera economii de peste 3 miliarde de lei în 2026.
👉 Modificări privind polițiștii locali și consilierii din cabinetele oficialilor
O parte importantă a pachetului restrânge numărul de polițiști locali și consilieri din cabinetele oficialilor. În localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori, un polițist local va putea fi angajat doar pentru fiecare 1.200 de locuitori, cu condiția ca bugetul local să acopere integral costurile. În București și alte județe, raportul va fi unul mai permisiv, cu un polițist la 6.500 de locuitori. Această măsură ar putea duce la reducerea efectivelor de poliție locală în anumite comunități.
În ceea ce privește consilierii, cabinetele demnitarilor vor fi limitate numeric. Cabinetul unui ministru va putea avea maximum trei angajați, iar pentru primul-ministru sunt prevăzute cinci posturi. În plus, se impun reguli clare pentru numărul de posturi din funcție de populația comunelor și orașelor. La nivel național, aproximativ 13.000 de posturi ar urma să fie desființate în urma acestor restricții.
👉 Măsuri și sancțiuni pentru respectarea țintei de reducere a cheltuielilor
Pachetul introduce sancțiuni pentru primăriile care nu reușesc să realizeze reducerea cheltuielilor cu 10% sau să realizeze economii: acestea vor fi obligate la disponibilizări. De asemenea, autoritățile locale care nu respectă regulile riscă să nu mai primească fonduri din impozitul pe venit, iar Guvernul ar putea stabili salariile în locul acestora. În paralel, plafonarea salariilor în instituțiile subordonate Ministerului Dezvoltării și reducerea numărului de membri în consiliile administrative ale unor instituții precum ANCPI și ANL ar genera economii anuale de sute de mii de lei.
Un alt aspect important al inițiativei este legat de persoanele care nu își plătesc amenzile: acestea nu vor putea realiza tranzacții imobiliare până la stingerea datoriilor, iar neplata amendelor la termen va duce la majorarea acestora până la 60% după 6 luni. Această măsură intervine pentru a reduce restanțele fiscale și pentru a crește eficiența colectării veniturilor la buget.