Focar de chikungunya în sudul Chinei stârnește îngrijorare la nivel global
Focar de chikungunya în sudul Chinei stârnește îngrijorare la nivel global
Un nou focar de chikungunya a fost detectat în sudul Chinei, unde aproape 8.000 de persoane sunt infectate în provincia Guangdong, potrivit publicației mesagerulhunedorean.ro. Virusul, transmis prin țânțari, face ravagii în această regiune, iar autoritățile au instaurat măsuri similare celor din timpul pandemiei de COVID-19 pentru a controla situația.
Specialiștii avertizează că riscul ca această boală să devină o pandemie mondială este foarte mic. Octavian P. Jurma, biostatistician din Timișoara, a comentat pe Facebook despre valul de informații alarmiste din mediul online, menționând că "șansele ca virusul Chikungunya să producă o pandemie globală sunt zero". El adaugă că, deși riscul pentru România este aproape inexistent, există totuși un potențial epidemic regional, precum cel din Guangdong, cu peste 8.000 de cazuri.
Potrivit noteaza, autoritățile din întreaga lume urmăresc atent evoluția situației și fac eforturi să limiteze răspândirea virusului. Jurma explică că virusul nu are potențial pandemic pentru că "nu se transmite prin aer, ci doar prin țânțari infectați din speciile Aedes aegypti și Aedes albopictus". El adaugă că nu se transmite de la om la om, iar condițiile climatice calde și umede favorizează înmulțirea țânțarilor.
Din 2020, în bazinul Mării Negre au fost raportate prezențe sporadice ale țânțarului Aedes aegypti, însă până în prezent nu a fost confirmată o prezență stabilă în România. În plus, în ultimele luni, experții au confirmat existența țânțarului Aedes albopictus în regiune. Vaccinuri împotriva chikungunya există deja și au fost aprobate pentru utilizare.
Simptomele bolii sunt mai severe decât cele cauzate de virusul West Nile, deja răspândit în România. Printre acestea se numără febra bruscă, durerile articulate intense, eruptiile cutanate, oboseala și durerile musculare. Deși complicațiile sunt rare, și mortalitatea scăzută, riscul este mai mare la populația de vârstnici și nou-născuți.
Expertul atrage atenția că, în România, alte boli trebuie să ne îngrijoreze mai mult. "Până atunci, cele două amenințări epidemice reale sunt rujeola și COVID-19", noteaza, criticând lipsa unei monitorizări epidemiologice eficiente, care, în opinia sa, a devenit insuficientă chiar și pentru aceste boli deja cunoscute.