Cei sub control judiciar nu vor mai putea fugi din ţară din 1 octombrie, dacă au brățară electronică, anunță Alina Gorghiu Ministrul Justiţiei, anunță Libertatea. Cazul Cherecheș Alina Gorghiu a declarat că inculpaţii aflaţi sub control judiciar nu vor mai pu­tea pleca din România, de la 1 octombrie, dacă au montată o brăţară electronică. Ea a dat ca exemplu cazul fostului primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, care a fugit din țară în noiembrie 2023 cu doar câteva ore înainte să fie condamnat de­finitiv la cinci ani de închisoare de Curtea de Apel Cluj pentru luare de mită în for­mă continuată. „Dragii mei, țineți minte fuga din țară a lui Cătălin Cherecheș? Din 1 octombrie, va putea fi evitată fuga din țară a unor inculpați care sunt sub control judiciar, dacă magistrații dispun ca aceștia să poarte brățară electronică. E prevederea din lege care se aplică de mâine celor care sunt sub control judi­ciar, control judiciar pe cauțiune sau în arest la domiciliu”, a transmis Alina Gorghiu. Doar pentru violența domestică Începând cu 1 octombrie, inculpații care sunt sub control judiciar, control ju­diciar pe cauțiune sau arest la domiciliu vor putea fi monitorizați electronic prin brățări speciale. Acestea vor ajuta la monitorizarea respectării obligațiilor impuse de magistrați. Dacă inculpații încearcă să părăsească țara, atunci se va emite o alertă, iar autoritățile vor in­terveni. La acest moment, legea se aplică doar în cazurile de violenţă do­mestică, mai precis în situaţia ordinelor de protecţie emise pentru a proteja vic­ti­mele. Autorităţile nu au reuşit deo­camdată să aducă în țară mai mulți fugari celebri, condamnați definitiv la închisoare cu executare, precum Ionel Arsene (Italia), Alina Bica (Italia), Mario Iorgulescu (Italia), Dragoș Săvulescu (Italia), Daniel Dragomir (Italia), Paul de România (Franța), Sebastian Ghiță (Serbia) și Sorin Oprescu (Grecia). Numai anul trecut, statul român a cheltuit peste două milioane de euro ca să aducă în țară peste 800 de fugari. Însă, potrivit noii legi, adoptată de Guvern, fugarii vor fi obligați să suporte ei cheltuielile de „repatriere”. Automat Sistemul va fi operaționalizat în Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea. Au fost identificate și amenajate spațiile des­ti­nate desfășurării activităților de mo­ni­to­ri­zare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară fiind de­fi­nitivată. Monitorizarea se va realiza automat, sis­tematic și exclusiv pe teritoriul Ro­mâ­niei, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în ra­port de anumite reguli. Identitatea per­soanei supravegheate și a persoa­nei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cu­nos­cută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea. Pentru mo­ni­torizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul mo­ni­torizării, să nu fie cunoscute datele pur­tătorilor dispozitivelor de supra­ve­ghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) aces­tor dispozitive. După introducerea în sistem a sem­nalării, organul de supraveghere, pre­cum și organul judiciar care a impus obli­gația de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anu­mite condiții stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dis­po­zitivul electronic, în scopul verificării respectării obligațiilor ce revin persoa­nei supravegheate. În urban mai multe În primele 8 luni ale acestui an, polițiștii hunedoreni au emis 273 de ordine de protecție provizorii, 87 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată. În aceeași pe­ri­oadă, polițiștii din cadrul I.P.J. Hunedoara au intervenit la 2.204 de cazuri de violență domestică, dintre care 1.733 în mediul urban și 471 în mediul rural. La nivelul județului Hunedoara, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 21,53%, față de primele 8 luni ale anului 2023, de la 966 la 1.174 de fapte. Un număr mai mare de infracțiuni din sfera celor de violență domestică arată amploarea fenomenului și necesi­ta­tea de a interveni cu toate mijloacele le­gale pentru diminuarea lui. În același timp, indică faptul că victimele violenței domestice au din ce în ce mai mare în­credere să sesizeze Poliția Română. Au fost înregistrate creșteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru loviri sau alte violențe (de la 625 la 743 de fapte), amenințare (de la 133 la 193 de fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție (de la 53 la 90 de fapte). Cea mai mare pondere în cadrul infrac­ți­u­nilor o au „lovirea sau alte violențe” – 63,29 % (743 de fapte) și „amenințarea” – 16,44% (193 de fapte), acestea îm­preună reprezentând peste 79 % din total. După locul comiterii, 898 de in­fracțiuni au fost comise în mediul urban, 276 în mediul rural, 952 la domiciliu și 222 în spațiul public. În primele 8 luni ale anului 2024, s-a înregistrat o creștere atât a numărului persoanelor bănuite de comiterea acestor de fapte (1.193) care comit, cât și a victimelor acestora (1.217). În aceeași perioadă, instanțele judecă­to­rești au emis 171 de ordine de protecție, 87 fiind provenite din ordine de pro­tec­ție provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 69 de infracțiuni. (A.N.)