Brățările dacice de aur, recuperate cu eforturi majore de statul român

Brățările dacice de aur furate de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, au fost recuperate recent de autoritățile române, un rezultat al eforturilor financiare și umane considerabile pentru a le lua înapoi de la braconierii arheologici care le-au sustras din situl arheologic Sarmizegetusa Regia. Aceste brățări sunt parte dintr-o serie de 13 bijuterii din aur recuperate de autoritățile române între anii 2007 și 2015.

Investigațiile efectuate au scos la iveală că mai există încă 11 brățări de acest tip care nu au putut fi returnate până acum. Activitățile de braconaj arheologic au început în România după Revoluția din 1989, mai ales în județul Hunedoara, unde se află multe situri arheologice dacice. Fără legislație strictă și cu complicitatea autorităților locale, braconierii au reușit să exploateze patrimoniul cultural al României.

Deva, cunoscut odată drept "Cetatea crimei", a devenit un centru important al comerțului ilegal cu bunuri culturale. Prima mare descoperire a fost în 1996, când a fost găsit un tezaur cu sute de monede koson din aur. În perioada 1999-2001, 24 de brățări dacice din aur au fost descoperite și au ajuns pe piața neagră de antichități internațională. Majoritatea acestora au fost scoase din țară ascunse în rezervoare de mașini.

Brățările au fost realizate cu o tehnică rar întâlnită, folosind aur nativ și având atât valoare profană, cât și rituală. Potrivit expertului Barbara Deppert Lippitz, autenticitatea acestor brățări le face unele dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului.

Între anii 2007-2011, o echipă de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a reușit să readucă în țară 13 brățări, cu o greutate totală de aproximativ 12 kilograme de aur. Autoritățile române au efectuat 15 operațiuni de recuperare, aducând înapoi nu doar brățările, ci și alte valori arheologice, inclusiv 1.027 de monede koson din aur.

Recuperarea acestor bunuri a necesitat, în multe cazuri, sume considerabile. De exemplu, primele patru brățări au fost rascumparate cu 980.000 de lei de la un colectionar american. Alte brățări au fost returnate de autorități din Germania și Franța, de asemenea, în schimbul unor sume semnificative de bani.

Între timp, procurorii au documentat activități ilegale legate de braconaj, implicând numeroase persoane, inclusiv interlopi din Serbia, care făceau parte dintr-o rețea internațională de trafic de antichități. De asemenea, Horia Camil Radu, cunoscut drept "dealerul de la Cluj", a fost identificat ca o persoană cheie în această rețea, vânzând brățări de aur și alte artefacte pe piața neagră.

În ceea ce privește consecințele legale, în 2008, zece cetățeni români și străini au fost trimiși în judecată, fiind acuzați de furturi din siturile arheologice. Majoritatea acestora au primit pedepse cu închisoarea, iar unii dintre infractori au fost condamnați la închisoare cu suspendare. Totodată, Ilic Ljubisa, un interlop sârbu, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, dar faptele sale s-au prescris în 2018.

Recuperarea brățrilor dacice și a altor bunuri de patrimoniu continuă să fie o prioritate pentru autoritățile române, care se află în alertă constantă împotriva braconajului arheologic.